18. 11. 16

În fiecare an, data de 14 noiembrie este dedicată Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Diabetului, cu ocazia căreia Direcția  de Sănătate Publică a județului Sibiu, în colaborare cu Societatea Studenților Mediciniști Hipocrates Sibiu organizează o acțiune publică de derminare gratuită a glicemiei și măsurare a tensiunii arteriale, distribuindu-se și materiale informative despre diabetul zaharat.

Evenimentul se va desfășura vineri, 16 noiembrie 2018, în Centrul Comercial Shopping City Sibiu, Galeria Auchan, între orele 09:00 - 12:00.

18. 11. 14

Expunerea la fumul de ţigară este nocivă pentru persoanele de orice vârstă însă copiii şi adolescenții constituie un grup deosebit de vulnerabil atât la efectele de scurtă durată cât şi la cele pe termen lung. Mai mult, copilăria si adolescența reprezintă perioade cu risc crescut pentru experimentarea fumatului.

Se apreciază că în fiecare zi, la nivel global, numărul tinerilor care încep să fumeze poate ajunge până la 100.000 şi specialiștii în sănătate publică apreciază că majoritatea acestora trăiesc în ţări cu venituri mici sau mijlocii.

Fumatul este mai răspândit în rândul adolescenţilor din mediul urban. În jur de 28% dintre aceştia au fumat chiar şi numai o dată sau de două ori, comparativ cu 19% dintre cei din zonele rurale. Explicaţia acestui lucru pot fi resursele financiare pe care le au adolescenţii, pe de-o parte, şi acceptarea acestui comportament de către populaţie, pe de altă parte. Este posibil ca în comunităţile mai mici oamenii sunt în general mai puţin toleranţi cu adolescenţii care încalcă normele morale general acceptate (şi fumează).

Deoarece dependenţa de nicotină se instalează rapid la tinerii sub 18 ani, specialistii ar trebui să intervină prioritar la această grupă de vîrstă în direcţia prevenirii fumatului.

Sunt necesare acțiuni specifice la nivel national și local de sensibilizare a publicului, a părinților și a specialiștilor pentru cunoașterea caracteristicilor și nevoilor specifice ale acestui grup de vârstă, precum și despre modalitățile de raportare la adolescenți.

Intervenția la nivelul comunităţii urmăreşte:

  • Reducerea prevalenței generale a consumului de tutun al adolescenților, prin:
    • reducerea inițierii consumului de tutun în rândul adolescenților;
    • creșterea (întârzierea) vârstei medii a primului consum de tutun;
    • reducerea ratei consumului de tutun;
    • creșterea numărului persoanelor care renunță la fumat;
    • consolidarea abilităților de refuz.
  • Reducerea expunerii la fumul de tutun din mediul înconjurător (ETS), prin:
    • reducerea numărului de nefumători expuși la ETS;
    • eliminarea expunerii la fumatul pasiv în școli.

În acest scop, se pot desfăşura activități care să contribuie la:

  1. schimbarea atitudinilor și comportamentelor față de fumat;
  2. educația privind consecințele fiziologice și psiho-sociale ale fumatului;
  3. conștientizarea efectelor nedorite pe termen lung ale consumului de tutun;
  4. informarea despre motivele pentru care adolescenții încep să fumeze;
  5. consolidarea comportamentului pozitiv de sănătate;
  6. formarea de peer-consilieri,„de la egal la egal” precum și a voluntarilor din școli (profesori, asistenți sociali, psihologi, etc.) și din ONG-uri pentru a fi capabili de a realiza intervenții comunitare în vederea scăderii ratei fumătorilor adolescenți.

Abordarea tinerilor fumători este o problemă delicată, care trebuie să ţină cont de specificul transformărilor ce caracterizează această vârstă, dar şi de structura personalităţii fiecărui tînăr. Mai multi factori cresc riscurile de iniţiere a fumatului la tineri:

  • Curiozitatea naturală a adolescenţilor
  • Opinia prietenilor
  • Atitudini şi comportamente familiale permisive faţă de consumul de tutun
  • Disponibilitatea produselor din tutun
  • Nevoia de noi experienţe şi emoţii
  • Insecuritatea/Agresiunea/Stimă de sine scăzută
  • Eşecul şcolar
  • Asociere cu grupuri care manifestă un comportament deviant

Ținând cont de acest date, un program de intervenție special conceput pentru adolescenți, care să aibă o putere mare de influență asupra lor și să le modeleze comportamentul în direcția dorită ar trebui sa conţină următorii paşi:

  1. Informarea adolescenților cu privire la efectele negative ale fumatului asupra sănătății - atât a bolilor grave, care se dezvoltă într-un termen lung de timp, cât și a efectelor sale mai puțin grave, dar vizibile mult mai devreme: gingivite, apariţia cariilor, voce răguşită, îngălbenirea tegumentelor degetelor, a unghiilor;
  2. Dezvoltarea abilității de a spune “ NU” influenței negative a anturajului, acceptarea propriei individualități;
  3. Încurajarea comunicării cu părinții, profesorii sau cu a oricărui adult competent despre problemele care îi frământă;
  4. Atenționarea părinților și a cadrelor didactice cu privire la rolul lor în formarea adolescenților;
  5. Schimbarea convingerilor eronate ale adolescenților despre tutun: “fumatul te face atractiv”, “ fumatul te face independent și mai matur”, etc;
  6. Dezvoltarea unor comportamente alternative fumatului.
18. 11. 14

România a semnat CCCT la 24 iunie 2004 și a ratificat tratatul optsprezece luni mai târziu, la data de 27 ianuarie 2006.

Politicile de control al tutunului din România s-au consolidat de la aderarea la UE, conformându-se cu diferitele directive ale UE legate de tutun, iar evoluțiile recente sugerează că această tendință va continua în următorii ani.

Publicitatea produselor de tutun la radio și televiziune a fost interzisă începând cu anul 2002, în conformitate cu Legea audiovizualului (Legea nr. 504). În anul 2004, ca parte a Legii nr. 457 privind publicitatea și sponsorizarea produselor din tutun, limitele asupra comercializării tutunului s-au extins pentru a include interdicții precum: publicitatea scrisă locală în ziare și reviste (cu excepția publicațiilor destinate pentru cei implicați în industria tutunului); panouri publicitare, transport public, precum și alte forme de publicitate de exterior; şi publicitatea în locurile de divertisment. Această lege a restricționat, de asemenea, o varietate de activități de promovare de către companiile de tutun, inclusiv distribuirea produselor promoţionale personalizate, diverse activități de extindere a mărcilor, precum a și limitat activitățile de sponsorizare.

Avertismentele grafice de sănătate pe pachetele de țigări sunt obligatorii în România începând cu anul 2008, şi necesită ca 30% din partea din față a ambalajului și 40% din partea din spate a ambalajului să fie acoperite de avertismente. Şaisprezece avertismente de sănătate sunt necesare, prin rotaţie, inclusiv avertismente legate de o varietate de efecte asupra sănătății (deces, cancer pulmonar și alte boli respiratorii, disfuncții sexuale, accident vascular cerebral, riduri), dependență, consecințele expunerii sugarilor și copiilor la fumul pasiv și diverse mesaje de renunțare la fumat.

Prin Legea nr. 349/2002, privind prevenirea consumului de produse din tutun și combaterea efectelor acestuia, România a limitat fumatul în spațiile publice închise, cu restricții mai puternice în unele locuri, inclusiv cele de asistență medicală și unele instituții educaționale, precum și locuri care oferă servicii de protecție și asistență a copilului. Având în vedere sfera sa de acţiune limitată, legea a făcut prea puțin pentru a proteja majoritatea adulților și copiilor români de expunere la fumul de tutun.

Un progres semnificativ in legislaţia naţională anti-fumat este Legea nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun prin care România devine parte a comunităţii celor 94 de ţări care au interzis complet fumatul în spaţiile publice închise. Această lege a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 72 din 1 februarie 2016 şi a intrat în vigoare în 45 de zile de la publicare, adică în 17 martie 2016. Noua lege extinde legea nr. 349 în mai multe feluri, în timp ce închide multe dintre „portiţele” din vechea lege.

Spre deosebire de legea din 2002, noua lege nu interzice numai fumatul, dar previne posibilitatea legală de înființare a spațiilor destinate fumătorilor în restaurante, baruri, hoteluri și restul sectorului ospitalității, precum și în toate instituțiile publice (inclusiv administrative, culturale, de sănătate, instituții educaționale).

Legea nouă include, de asemenea, penalități semnificative pentru încălcări ale legii. În cazul persoanelor fizice, amenzile pentru încălcarea legii sunt între 100 și 500 de lei, la fel ca și în vechea lege. Însă, în cazul persoanelor juridice pot fi impuse sancțiuni mai stricte: pentru prima încălcare există o amendă de 5.000 lei; pentru a doua încălcare amenda crește la 10.000 lei, iar funcționarea unității poate fi suspendată până când situația de încălcare este remediată. În cazul în care, după două sancțiuni persoana juridică încalcă din nou legea, amenda este de 15.000 lei, iar unitatea comercială a persoanei juridice va fi închisă. În trecut, în cazul persoanelor juridice, minimele și maximele amenzilor au fost lăsate la latitudinea autorității de sancționare, iar amenzile de obicei au fost abrogate. În viitor, amenzile vor avea sume fixe, iar aplicarea unor sancțiuni complementare (cum ar fi suspendarea funcționării sau închiderea unității comerciale) va fi obligatorie în cazul unor încălcări repetate. Astfel, practicile recente când unii proprietari de unităţi comerciale au considerat că este mai rentabil să plătească amenzi decât să respecte legea nu va mai fi o opțiune viabilă.

Noua lege se extinde, de asemenea, asupra autorităților de aplicare a legii, parțial restabilind autoritatea Ministerului Sănătății și a Autorității pentru Protecția Consumatorului, dar, de asemenea, acordând poliției locale și naționale autoritatea exclusivă de sancționare pentru cele mai multe infracțiuni prevăzute de lege. Din moment ce poliția locală și națională au personal și mobilitate considerabile, aplicarea legii va deveni mai eficace acordându-li-se autoritatea de aplicare.

Punerea în aplicare a noii legi este facilitată de măsuri care prevăd că managerii instituțiilor și unităților în care se aplică reglementările trebuie să elaboreze regulamente interne privind interzicerea fumatului, calificând-o drept abatere disciplinară gravă. O astfel de reglementare este importantă din punct de vedere al dreptului muncii, deoarece Codul muncii permite, printre alte penalități, rezilierea unilaterală a contractului de muncă de către angajator pentru abateri disciplinare grave. Acest lucru oferă posibilitatea reglementării interne a comportamentului angajaților, în plus față de aplicarea de către autorități. Mai mult decât atât, managerii sunt obligați să afișeze un semn internațional „fumatul interzis” și textul aferent în locurile în care fumatul este interzis.

Pentru prima dată în România, noua lege prevede, de asemenea, campanii publice de educare mass-media pentru a informa românii cu privire la consecințele fumatului. Mai precis, se cere posturilor de radio și televiziune să acorde cel puțin 30 de minute pe săptămână instituțiilor de educație, sănătate, tineret și organizațiilor sportive, precum și ONG-urilor, astfel încât acestea să poată difuza mesajele informative privind prevenirea și controlul fumatului. Această dispoziție extinde în mod semnificativ cercul organizațiilor mass-media afectate de această cerință, întrucât măsura anterioară era aplicată numai la posturile naționale de radio și televiziune, fapt care a limitat influența acestor mesaje în rândul populației.

18. 11. 14

România are o situaţie relativ bună în ce privește sprijinul pentru renunțarea la fumat. Există o linie telefonică pentru apeluri naționale gratuite, astfel încât fumătorii să poată discuta cu consilieri instruiți despre renunțarea la fumat. O varietate de produse farmaceutice, inclusiv terapii de înlocuire a nicotinei (NRT), sunt disponibile unele fără prescripție medicală, iar altele, precum Bupropion și Varenicline, disponibile pe bază de rețetă, însă compensate prin programul național de asigurări de sănătate. Sprijinul în renunțarea la fumat este disponibil de la mulți furnizori de servicii medicale și este de asemenea acoperit integral în cadrul programului național de asigurări de sănătate.

De asemenea, există o mișcare de control al tutunului în creștere în România, care a creat Coaliția „România Respiră”, având membri dintr-o varietate de organizații ale societății civile. Eforturile lor sunt susținute de către organizațiile regionale și mondiale, inclusiv Rețeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului și a Consumului de Tutun (ENSP - European Network for Smoking and Tobacco Prevention), Alianța Convenției Cadru privind Controlul Tutunului (The Framework Convention Alliance for Tobacco Control), precum și Campania pentru Copii Fără Tutun (CTFK -Campaign for Tobacco-Free Kids). Eforturile lor au fost extrem de importante pentru ratificarea de către România a CCCT OMS și adoptarea noii legi de control al tutunului, și vor juca un rol important în adoptarea și punerea în aplicare a viitoarelor programe și politici de control al tutunului.

Pentru ca România să îşi îndeplinească obligaţia asumată în cadrul Planului global de acţiune împotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutun până în anul 2025 cu 30% faţă de anul 2010, este necesar ca prevalenţa fumatului curent (zilnic şi ocazional) să ajungă în anul 2025 la 21,8% iar a fumatului zilnic – la 18,4% din populaţia cu vârsta peste 15 ani.

Date privind politicile, strategiile, planurile de actiune si programele existente la nivel European si national

La nivel internaţional, au fost adoptate urmatoarele instrumente:

  • Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului a OMS
  • Agenda 2030 a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă
  • Principiul european de bună guvernare Sănătate în toate politicile
  • Directiva CE nr. 2014/40/CE privind produsele din tutun, ale cărei prevederi au fost adoptate de către ţara noastră
  • Planul global de acţiune împotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutun până în anul 2025 cu 30% faţă de anul 2010

La nivel naţional există, de asemenea, un set de instrumente:

  • Strategia Naţională de Sănătate 2014 - 2020
  • Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate
  • Legea nr. 15/2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din Tutun

Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate a fost elaborat pentru punerea in aplicare a direcţiilor strategice prevăzute în Strategia Naţională de Sănătate 2014 – 2020 răspunzând nevoilor de sprijinire a populaţiei în vederea adoptării unor comportamente favorabile sănătăţii. Acesta are ca scop creşterea constantă, în următorii 5 ani, a proporţiei populaţiei cu comportament favorabil sănătăţii, în special in rândul copiilor .

Categoriile de populaţie vizate sunt: copiii (preşcolari şi şcolari), persoanele din comunităţile rurale, persoanele din grupuri vulnerabile şi femeile însărcinate. Planul va fi implementat la nivelul comunităţilor prin programe de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate multianuale integrate, care îşi propun modificarea unor comportamente ce constituie factori de risc pentru principalele boli inregistrate in România.

Comportamentele care vor fi abordate sunt: comportamentele alimentare cu risc pentru sănătate, sedentarismul, consumul dăunător de alcool, consumul de droguri ilegale şi consumul neadecvat de medicamente, fumatul, comportamentele violente şi comportamentele sexuale cu risc.

18. 11. 13

În perioada 15 noiembrie - 30 noiembrie 2018 se celebrează Ziua Națională Fără Tutun, sub sloganul "Alege să fii sănătos! Alege să nu fumezi!", iar tema ZNFT a anului 2018 este "Informarea și conștientizarea populației privind efectele nocive ale fumatului".

Direcția de Sănătate Publică a județului Sibiu marchează ZNFT 2018 prin realizarea unei Campanii de informare și sensibilizare a individului despre efectele negative ale consumului de tutun asupra sănătății, desfășurată în mai multe primării din județ.

Obiectivele Campaniei:

  • Directe:
    • furnizarea de informații despre riscurile fumatului activ și pasiv;
    • creșterea nivelului de educație cu scopul evitării fumatului pasiv.
  • Indirecte:
    • reducerea morbidității generale și profesionale;
    • reducerea numărului de zile cu incapacitate de muncă;
    • creșterea randamentului profesional.

Activități:

  1. De informare-comunicare cu angajați ai autorității publice locale
  2. De diseminare a mesajelor specifice beneficiilor renunțării la fumat și motivarea schimbării comportamentului
  3. De distribuire de materiale informative

Premise:

În România se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de țigări, iar aproximativ 85% dintre pacienții cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societății Române de Pneumologie. Zilnic, 70 de decese sunt cauzate de fumat. Totodată, același for subliniază că 42.000 de oameni suferă de complicații provocate de tigări.

Avantajele renunțării la fumat:

  • crește speranța de viață;
  • scade riscul producerii unui infarct miocardic;
  • scade riscul formării unor tumori maligne (canceroase);
  • un mod de viață mult mai sănătos;
  • mai mulți bani economisiți.

Prima acțiune de educare a avut loc la începutul acestei săptămâni, la Consiliul Local Moșna, cu participarea a 16 angajați ai autorității publice locale, urmând Primăria Comunei Șelimbăr și Primăria Șura Mare. Anexăm fotografii surprinse în cadrul evenimentelor.

1

2

3

4

5

 

11

22