18. 09. 26

Rezultatele raportului “Tinerii și Contracepția: Un studiu al percepției la nivel global al tinerilor despre sex și contracepție”, 2017, au indicat:

  • Dintre cele 208 milioane de sarcini la nivel mondial, un procent de 41% sunt neplanificate/au aparut neplanificat.
  • Cunoștințele despre metodele de contracepție s-au îmbunătățit (15,5% dintre persoanele luate în studiu consideră că metoda coitus interruptus este de încredere, față de 36% dintre persoanele luate în studiu în anul 2009, însă numărul tinerilor care au facut sex neprotejat a crescut de la 36% în 2009, la 64,5% în 2017.
  • Anual, aproximativ 33 de milioane de sarcini nedorite sunt rezultatul eșecului contraceptiv sau al utilizării incorecte a metodelor de contracepție.
  • Dintre motivele pentru care tinerii au avut sex neprotejat:
    • indisponibilitatea contracepției s-a constatat la 29,4%;
    • un procent de 28,1% nu doreau să distrugă distracția,
    • 25,3% considerau că nu este posibilă o sarcină neintenționată (dintre care 40,3% în China și 36,6% în Coreea de Sud) și
    • 12,4% nu au folosit nici o metodă contraceptivă (dintre care 19,8% în Mexic, 18,3% în Spania, 20,3% în Rusia, 17,1% în Coreea de Sud).
  • Un procent de 39,8% dintre americani din SUA au decis să-și asume riscul apariției unei sarcini (cu cel puțin 10% mai mult decât colegii internaționali), iar 22,7% au explicat că partenerul lor a spus că contracepția a fost în regulă. 91,9% şi-au dorit contracepţie gratuită.
  • Începând cu anul 2017, 1,6 miliarde de femei de vârstă reproductivă (15-49 ani) locuiesc în regiuni în curs de dezvoltare. Aproximativ jumătate dintre acestea (885 de milioane de femei) doresc să evite o sarcină și aproximativ trei sferturi (671 milioane) dintre ele utilizează contraceptive moderne.

În regiunile în curs de dezvoltare, femeile care nu au acces la contracepţia modernă, reprezintă 84% din numărul de femei care au sarcini nedorite. Femeile care nu utilizează nici o metodă de contracepţie reprezintă procentual 74% din numărul de femei cu sarcini nedorite, în timp ce femeile care utilizează o metodă tradiţională reprezintă doar 10%. Proporția femeilor care nu au acces sau au acces limitat la metodele de contracepție modernă este cea mai mare în Africa Subsahariană (21%); cel mai mare număr absolut (70 de milioane de femei) trăiesc în Asia de Sud. Femeile din Africa Subsahariană și Asia de Sud reprezintă 39% dintre toate femeile din regiunile în curs de dezvoltare care doresc să evite sarcina și 57% dintre femeile cu acces limitat la contracepția modernă.

Tabel nr.1 - Regiuni OMS cu acces limitat la planificare familială prin metode moderne

tabel contr

Sursa: http://apps.who.int/gho/data/view.main.1610?lang=en

Zilnic, la nivel mondial, aproximativ 830 de femei mor din cauza complicațiilor legate de sarcină sau naștere!!!

Se estimează că în 2015, aproximativ 303.000 de femei au murit în timpul sarcinii și/sau nașterii precum și după naștere. Aproape toate aceste decese ar fi putut fi prevenite. Adolescentele se confruntă cu un risc mai ridicat de complicații și de deces ca rezultat al sarcinii, decât alte femei. Îngrijirea calificată înainte, în timpul și după nașterea copilului poate salva viața femeilor și a nou-născuților.

Pentru perioada 2016 - 2030, unul dintre obiectivele privind dezvoltarea durabilă este reducerea ratei globale a mortalității materne la mai puțin de 70 la 100.000 de născuți-vii.

Aproximativ 16 milioane de fete cu vârste între 15 și 19 ani și 2,5 milioane de fete sub 16 ani nasc în fiecare an, în regiuni în curs de dezvoltare. În fiecare an, aproximativ 21 de milioane de fete cu vârste între 15 și 19 ani și 2 milioane de fete cu vârsta sub 15 ani rămân însărcinate în regiunile în curs de dezvoltare.

Complicațiile în timpul sarcinii și al nașterii sunt principala cauză a deceselor la fete de 15-19 ani la nivel mondial. În fiecare an, aproximativ 3,9 milioane de fete cu vârste între 15 și 19 ani suferă avorturi cu risc.

Mamele adolescente (cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani) se confruntă cu riscuri mai ridicate de eclampsie, endometrită puerperală și infecții sistemice decât femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani.

Inițiativa de creare a Atlasului mondial cu privire la CONTRACEPȚIE – de către Forumul European al Populației și Dezvoltării (EPF), în parteneriat cu Third-I (companie de consultanță de analiză și management al datelor) și grupul de experți în domeniul sănătății și drepturilor sexuale și reproductive, urmărește politicile guvernelor legate de accesul la metode contraceptive, consiliere în planificarea familială și furnizarea online de informații despre contracepție.

contr2

Date privind accesibilitatea la metodele moderne de contracepție / planificare familială:

  1. 18,8% - 49% – Bosnia-Herzegovina, Muntenegru, Azarbaijan, Cipru, Georgia, Ungaria, Polonia, Rusia, Bulgaria, Belarus, Grecia, Slovacia, Andorra;
  2. 50,1% - 52,8% – Islanda, Albania, Malta, Armenia, Cehia, Lituania, Macedonia;
  3. 55,2% - 59,3% – Elveția, Italia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Ucraina, România (57,9%), Serbia, Croația;
  4. 60,8% - 73,9% – Irlanda, Portugalia, Spania, Luxembourg, Suedia, Estonia, Austria, Slovenia, Moldova, Turcia, Kosovo;
  5. 75,7% - 90,1% – Norvegia, Marea Britanie, Belgia, Franța, Germania, Olanda. În Europa, peste 43% din sarcini sunt neplanificate.

În medie, contracepția este utilizată de 69,2% dintre europencele cu vârste între 15 – 49 ani căsătorite sau aflate în uniuni consensuale.

18. 09. 25

Ziua Mondială a Contracepţiei are loc în fiecare an pe 26 septembrie. Sloganul zilei pentru acest an este “Contracepţia: Viaţa ta este responsabilitatea ta!", iar scopul – informarea populației generale, mai ales a tinerilor despre metodele contraceptive, în vederea alegerilor corecte pentru sănătatea sexuală. Contracepția/planificarea familială permite persoanelor să decidă asupra numărului dorit de copii și asupra intervalului dintre sarcini.

România este pe primul loc în UE în ceea ce privește numărul de copii născuți de mame cu vârste sub 15 ani, reprezentând o treime dintre toate cazurile Uniunii Europene (676 născuți vii din 2000), conform unui comunicat al Sociețății de Educație contraceptivă și sexuală.

Fenomenul copiilor cu copii este un fenomen social, pentru că efectele nu se limitează la situația unei mame sau a unei comunități, ci vizează, în lanț, sănătatea fizică și emoțională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil și supus riscurilor sociale. Pe de altă parte, mamele minore sunt mai predispuse să nască prematur, iar prematuritatea rămâne una dintre cauzele majore ale mortalității infantile”. (Gabriela Alexandrescu - Salvați Copiii, România).

Faptul că se înregistrează un număr crescut de sarcini la minore, apărând fenomenul copii cu copii, la vârsta la care dezvoltarea fizică și emoțională sunt incomplete, cu consecințe negative (abandon școlar, copii abandonați în spitale sau orfelinate, copii născuți prematur, risc de mortalitate maternă și infantilă și alte complicații la naștere), justifică acordarea unei atenții mai mari contracepției.

Contracepția, noțiunile despre sănătatea sexuală și reproductivă, vin în sprijinul înlăturării fenomenului prin conștientizarea și înțelegerea din partea mamelor, a părinților, a cuplurilor, precum și în sprijinul evitării sarcinilor nedorite și a responsabilizării fetelor și femeilor legate de faptul că fiecare copil contează.

Promovarea planificării familiale și asigurarea accesului la metode contraceptive preferate pentru femei și cupluri este esențială pentru asigurarea bunăstării și autonomiei femeilor, sprijinind sănătatea și dezvoltarea comunităților, deoarece planificarea familială:

  1. reduce necesitatea avortului, în special a celui nesigur/cu riscuri;
  2. consolidează drepturile cetățenilor pentru a decide numărul și intervalul dintre nașterile copiilor lor;
  3. previne decesele mamei și copiilor, prin prevenirea sarcinii neintenționate/nedorite;
  4. permite oamenilor să aibă numărul dorit de copii și să determine distanțele dintre sarcini, prin utilizarea metodelor contraceptive și tratamentul infertilității;
  5. păstrează fertilitatea și evită sarcinile la risc.

Un studiu efectuat în 2009 la 3.850 tineri (15-24 ani) din 18 țări de pe 4 continente (Asia-Pacific, Europa, America Latină, America de Nord) cu privire la contraceptive, arată:

  • Unul din trei tineri (36%) practică sexul neprotejat.
  • Unul din trei tineri (35%) nu utilizează contraceptive înainte de a practica sex.
  • Unul din trei tineri (36%) afirmă că metoda coitus interruptus este eficientă și (19%) o utilizează.
  • Media vârstei la primul contact sexual este de 16 ani.

Încă din cele mai vechi timpuri femeile au încercat să prevină o sarcină sau să scape de o sarcină nedorită. De aceea sunt și o multitudine de metode apărute de-a lungul timpului în funcție de progresul tehnologic al momentului. În același timp există însă și un număr imens de femei care au murit provocându-și singure avortul

Mai mult, unele metode de planificare familială , cum ar fi prezervativele, ajută la prevenirea transmiterii HIV și a altor infecții cu transmitere sexuală. Un număr de 214 milioane de femei de vârstă reproductivă din țările în curs de dezvoltare care doresc să evite sarcina, nu utilizează o metodă contraceptivă modernă.

18. 09. 19

-date furnizate de autoritățile publice locale și publicate în cotidiene locale sau naționale-

La Sibiu, pista de biciclete este o investiţie importantă pentru oraş. Bicicliştii au la dispoziţie peste 50 km de pistă realizaţi pe arterele principale, astfel încât aceştia pot folosi mai în siguranţă acest mijloc de transport. Amenajarea acestei piste este un semnal pe care municipalitatea a dorit să îl dea pentru a încuraja folosirea bicicletei ca mijloc de transport în defavoarea altor mijloace.

Anul 2012 a înregistrat la Sibiu deschiderea unui Centru de închirieri de biciclete.

La data de 1 Mai 2013, 300 de sibieni (220 de cicliști și 80 de alergători) au ignorat temperatura de afară și și-au dat întâlnire în zona Hotelului Hilton, pentru a participa la prima ediție a „Mișcării pentru Sănătate”. Scopul competiției, care a inclus o probă de ciclism, una de alergare pe şosea şi o probă de ştafetă (7 x 2.500 metri), a fost acela de a marca necesitatea construirii unei noi piste de biciclete care să închidă „bucla” traseelor existente.

În aprilie 2018 Primăria Sibiu a publicat tema de proiectare pentru realizarea pe fonduri europene a primei piste de biciclete care să conecteze un cartier de centrul orașului.

În 2012, municipiul Iași a închis centrul istoric circulației mașinilor. A fost nevoie de negocieri intense pentru ca hotărârea să fie aprobată, dar a reușit. După trei ani de la introducerea ei, nivelul de dioxid de carbon a scăzut în timpul zilei cu aproape 8%, iar dioxidul de azot cu 7,5%. 90% din opinia publică acceptă această decizie.

Tot la Iași, s-a luat recent hotărârea de a implementa semafoare cu prioritate pentru autobuze, tramvaie si taxiuri pe coridorul special alocat. Rezultatul a fost o creștere a gradului de satisfacție a călătorilor cu 45%. Datorită acestor servicii, 88% ajung la timp, înregistrându-se și o creștere a vitezei de deplasare a autobuzelor la orele de vârf.

În Craiova, sistemul electric de tramvai și infrastructura erau din anii 1980. Era nevoie de îmbunătățiri pentru a crește siguranța și confortul pasagerilor și de reduceri substanțiale de costuri. Prin instalarea unui nou sistem s-a realizat reducerea cu 40% a consumului de electricitate pe tramvaiele modernizate.

În Bucureşti, din acest an, 2018, demareaza proiectul de construire și începere a lucrărilor a încă 67 de kilometri de piste de biciclete pe patru trasee. În total, vor exista 240 de kilometri de piste pentru biciclete în Bucureşti. De asemenea, Primăria Capitalei a anunţat că urmăreşte introducerea unui sistem de transport public cu biciclete cu crearea de staţii de închiriere, parcări şi achiziţionarea de biciclete pentru utilizare de către public.

Timişoara 2010: Începând din luna august 2014, Timişoara intră în rândul oraşelor europene cu biciclete de închiriat în mai multe zone din oraş.

O altă abordare a campaniei a avut loc pe 6 iulie 2014, când sexul feminin și-a luat ca temă = Pedalează în fustă pe bicicletă! Biciclistele militează pentru un oraș mai frumos în cadrul unei plimbări simultan în mai multe orașe din România. Fetele în fustă și pe bicicletă s-au întâlnit în aceeași zi, pe 6 iulie, în Alba Iulia, Baia Mare, Brașov, București, Cluj, Deva și Iași!

Cea mai lungă pistă de biciclete din România - 2012: Izbânda în anul 2011 a celor din Asociația Unda Verde a stârnit multă admirație. Puține ONG-uri au reușit să pună la punct o pistă de biciclete care leagă două orașe, cum este cea dintre Târgu Mureș și Reghin, realizată printr-un proiect coordonat de un ONG românesc.

Benzinăriile electrice - Pentru reducerea poluării urbane, Guvernul a elaborat o strategie pentru marile orașe ale României. Peste doar trei ani, până în 2020, în România vor fi cel puţin 1.000 de puncte de alimentare a maşinilor cu combustibili alternativi. Un număr de 166 de benzinării vor fi în orașe, iar restul pe șosele asigurându-se conectivitatea interurbană și cea transfrontalieră.

Harta stațiilor se va prezenta astfel:

  1. București = 50 puncte de reîncărcare cu energie electrică şi 10 stații de realimentare cu GNC.
  2. Bacău, Brașov, Brăila, Galați, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești, Timișoara, Baia Mare, Pitești = câte 5 puncte de reîncărcare cu energie electrică (total: 65 de puncte) şi câte 1 stație de realimentare cu GNC (total: 13 stații).
  3. Arad, Reșița, Drobeta Turnu-Severin, Deva, Zalău, Satu-Mare, Bistrița, Suceava, Botoșani, Piatra Neamț, Târgu Mureș, Vaslui, Miercurea Ciuc, Bacău, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Focșani, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște, Buzău, Tulcea, Târgu Jiu, Slatina, Alexandria, Slobozia, Călărași, Giurgiu = 1 punct de reîncărcare cu energie electrică (total: 28 de puncte).

Sistemul Bla Bla Car in România - Ridesharing de încredere

O altă abordare a reducerii poluării o constituie introducerea și în România a sistemului de partajare a călătoriilor. Din martie 2015, BlaBlaCar, a devenit cea mai mare și de încredere comunitate de ridesharing din lume. Comunitatea BlaBlaCar are peste 10 milioane de membri din 18 țări. De curând acest sistem a devenit funcțional și în România în special pentru deplasările interne de persoane. Funcționează ca un serviciu de transport prin intermediul unei platforme online.

Avantajele unui astfel de sistem sunt: transportul e mai prietenos decât în orice alt transport rutier, costurile de transport reduse, funcționeză door-to-door pentru economie de timp etc.

Statisticile BlaBlaCar arată următoarele aspecte ale sistemului:

  • 10 milioane de călători în fiecare trimestru;
  • peste 3 miliarde de kilometri parcurşi de membri împreună;
  • aproximativ 1,5 miliarde de lei economisiţi de conducătorii noştri auto în fiecare an;
  • valoare estimată de 1 milion de tone de emisii de CO2 evitate în ultimele 12 luni;
  • medie de ocupare a maşinii de 2,8 persoane.

Automatele pentru colete InPost în România susțin multimodalitatea.

Începând cu anul 2014 s-a implementat și în România sistemul InPost prin amplasarea a 500 de automate de colete în zone publice, cu trafic ridicat, precum supermarketuri, benzinării, stații de metrou, centre comerciale. Automatele InPost permit ridicarea 24/24 a cumpărăturilor comandate prin magazinele online.

La plasarea comenzii, clienții optează pentru serviciul de livrare InPost și aleg automatul din zona de unde doresc să ridice coletul. Aceștia pot monitoriza livrarea și primesc notificări prin sms și e-mail la sosirea pachetului, precum și un cod utilizat pentru a deschide caseta.

Expansiunea sistemului în România face parte dintr-un plan amplu de dezvoltare și investiții la nivel european de 300 mil. Euro. Sistemul eficientizează logistica de transport prin reducerea distanțelor parcurse de către curieri, ceea ce face ca InPost să ofere o alternativă mai ieftină și mai puțin poluantă la livrările actuale.

18. 09. 18

SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂŢII 2018 este o campanie ce se adresează populaţiei generale, îndemnând în mod special participarea la această manifestare a celor care folosesc mult mașina personală pentru deplasările urbane.

Ce este activitatea fizică? Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), activitatea fizică este orice mişcare a corpului produsă de musculatura scheletică, care necesită consum de energie. Termenul de „activitate fizică” nu trebuie confundat cu “sportul” sau ”exerciţiile fizice” care sunt sub-categorii ale activităţii fizice cu caracter planificat, structurat, repetitiv şi care au ca scop dezvoltarea sau menţinerea condiţiei fizice. Pe lângă aceste forme structurate, în conceptul de activitate fizică sunt cuprinse și activitățile legate de transport – mersul pe jos și mersul pe bicicletă, la și de la locul de muncă. Activitățile fizice de intensitate moderată practicate în mod regulat – precum mersul pe jos și pe bicicletă prezintă beneficii importante pentru sănătate: menținerea greutății corporale normale, reducerea riscului pentru boli cardiovasculare, diabet, cancer de sân și de colon, depresie.

OMS recomandă pentru copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani cel puțin 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată-crescută în fiecare zi precum și activități de tonifiere musculară și fortificare osoasă de cel puțin 3 ori pe săptămână.  

În scopul asigurării educaţiei pentru sănătate a populaţiei, în 2009, Consiliul Național al audiovizualului a introdus printre alte mesaje și pe cel referitor la activitatea fizică: ”Pentru o viaţă sănătoasă, faceţi mişcare cel puţin 30 de minute în fiecare zi.”

În condițiile în care adulții din România au probleme mari de mentalitate privind utilizarea bicicletei ca mijloc alternativ de transport, tinerii reprezintã segmentul mai deschis unei noi atitudini în ceea ce privește mobilitatea personalã, cu creștere an de an. Conform EUROBAROMETRULUI 334 din Martie 2010, România se situa printre țările cu procentele cele mai reduse privind practicarea exercițiului fizic - locul 6 în ordine descrescătoare (la egalitate cu Polonia) din 27 de State Membre ale Uniunii Europene, cu 49% dintre respondenții din populația generală raportând că nu fac sport niciodată, față de 39% media europeană. În anul 2014, (EUROBAROMETRUL 412, Martie 2014) acest procent a crescut la 60% din populație, clasând România pe locul 4 în același clasament, la egalitate cu Italia, la o diferență aproape dublă, de 19%, față de media europeană de 40% care declară că nu practică sport niciodată.

În ceea ce privește activitatea fizică practicată în afara activităților sportive organizate (precum mersul pe jos sau pe bicicletă în scop de transport, dansul sau grădinăritul) în anul 2010 România se clasa pe locul 4 din 27 de State Membre, cu 27% din respondenții din populația generală declarând că nu practică niciodată activități fizice, cu 13% în plus față de media UE (14%). Acest procent crescuse la 36% în anul 2014, situând România pe locul 8 din 27 de State Membre, la diferență de 6% în plus față de media UE, 30%. În ceea ce privește activitatea fizică în rândul adolescenților, România se situează pe locul 22 în ordine descrescătoare a frecvenței elevilor de 15 ani care efectuează cel puţin o oră de activitate fizică de intensitate moderată-crescută în fiecare zi, frecvenţă înregistrată într-un şir de 41 de state. În ceea ce privește diferența între sexe, în România se constată un procent aproape dublu (21%) al băieților care practică activități fizice moderate-intense cel puțin o oră în fiecare zi, în comparație cu fetele (11%).

18. 09. 18

În 2015 au fost puse în aplicare 5.657 de măsuri cu caracter permanent, în 799 de orașe europene. Cele mai populare măsuri au fost promovate prin campaniile de conștientizare cu privire la comportamentul de transport ecologic, creșterea accesului la mijloacele de transport alternative, precum și facilități noi sau îmbunătățite legate de infrastructura pentru ciclism. Printre acestea se numără:

Infrastructura

Chiar dacă, în general, infrastructura rutieră este bine întreținută pentru autovehiculele motorizate, de multe ori infrastructura pentru mersul pe jos sau cu bicicleta este deficitară. Această lipsă de atenție asupra acestor mijloace alternative de deplasare este abordată de către FLOW – un proiect european care își propune să pună „mersul pe jos și cu bicicleta pe picior de egalitate cu modurile motorizate”. O infrastructură de calitate trebuie să îndeplinească o serie de criterii, precum continuitatea și coerența traseelor, lățimea suficientă, desemnarea clară a traseelor pentru vehiculele nemotorizate, o calitate bună și o suprafață bine întreținută, prezența mobilierului urban necesar etc. Proiectul FLOW a demonstrat potențialul imens pe care mersul pe jos și cu bicicleta îl au în vederea reducerii supraaglomerării urbane, făcând astfel orașele mai multimodale.

Exemple:

  1. Strasbourg - extinderea trotuarelor și schimbarea temporizării semafoarelor în favoarea pietonilor au redus timpii de deplasare cu autobuzul cu aproape 40%.
  2. New York City - instalarea de piste de biciclete protejate a redus cu 35 % timpii de deplasare în trafic pe drumurile respective
  3. Paris - transformarea malului stâng al Senei într-o cale pietonală și implementarea unor zone temporar fără autoturisme în zilele de duminică.
  4. Luxemburg – s-au instalat indicatoare pentru pietoni care arată distanțele exprimate în durata de mers pe jos, ceea ce le permite acestora să evalueze modalitatea de deplasare convenabilă (autoturism, transport public, pe jos). (Sursa:http://h2020-flow.eu/)

Serviciile de folosire alternativă a unei biciclete de către mai multe persoane (bike-sharing)

Oferă posibilitatea de a alege o bicicletă de la o stație de andocare și de a o preda la oricare altă stație de andocare din oraș. Tariful călătoriei este mic, în multe orașe primele câteva minute fiind gratuite. Unele servicii de bike-sharing au regim liber de deplasare, fără stații fixe. Utilizarea alternativă a unei biciclete de către mai multe persoane este un model fiabil de mobilitate urbană durabilă: nepoluantă, inteligentă și partajată.

Astfel de sisteme funcționează în peste 600 de localități din întreaga lume, 130 dintre acestea aflându-se în Europa, Franța, Spania şi Italia fiind ţările cu cel mai mare număr de astfel de programe. Acest gen de servicii este cu totul absent în „țările ciclismului”, Olanda sau Danemarca, ceea ce indică faptul că programele de utilizare alternativă a unei biciclete de către mai multe persoane par să aibă cea mai mare răspândire acolo unde procentul proprietarilor de biciclete nu este foarte ridicat.

Printre cele mai mari și mai cunoscute programe de utilizare alternativă a unei biciclete de către mai multe persoane din Europa se numără:

  1. Vélib’ din Paris - cel mai mare program de utilizare alternativă a unei biciclete de către mai multe persoane din Europa, cu mai mult de 20.000 de biciclete și 1.800 de stații.
  2. BikeMi din Milano dispune de o flotă de biciclete tradiționale și electrice
  3. BiciMAD din Madrid este un program de utilizare alternativă de biciclete electrice.

Acești precursori fac posibil ciclismul pentru noi grupuri țintă, inclusiv pentru cei care nu pot utiliza bicicleta tradiţională din motive de sănătate sau din cauza reliefului orașului.

Transportul de persoane și de mărfuri

Multimodalitatea se aplică atât în cazul pasagerilor, cât și al mărfurilor prin introducerea conceptului conexării prin UCC. În cadrul proiectului FREVUE, Madridul a reamenajat o fostă piață municipală transformând-o într-un centru urban de conexare. Din această locație, mai mulți operatori privați livrează mărfuri folosind camionete electrice. (FREVUE website: www.frevue.eu)

Conceptul conexării a fost dezvoltat în special pentru livrările în zonele centrale și pietonale. De exemplu, UPS a dezvoltat un „nod ecologic de coleteˮ, costând într-un container amplasat într-o zonă centrală, de unde curierii UPS pot prelua și apoi livra coletele deplasându-se pe jos, cu tricicleta sau cu tricicleta electrică. Acest sistem, testat pentru prima dată în Hamburg, este acum implementat în mai multe orașe europene importante, ca Basel sau Dublin.

O altă modalitate de a adopta o logistică urbană multimodală constă în folosirea tramvaielor pentru transportul mărfurilor în interiorul orașelor. Acest model se aplică în Saint-Etienne, în Franța, unde aprovizionarea magazinelor din centrul orașului se face prin sistemul TramFret.

Orașul Ghent a lansat în anul 2012 primul program public de utilizare alternativă a unei biciclete de tip cargo de către mai multe persoane în cooperare cu Cambio, o firmă de utilizare alternativă de către mai multe persoane a autoturismelor. Programul încurajează mersul la cumpărături sau pregătirea evenimentelor utilizând mai degrabă biciclete tip cargo decât autovehicule.

Cyclelogistics este un alt proiect de utilizare alternativă a unei biciclete tip cargo de către mai multe persoane, cofinanțat de Uniunea Europeană. Bicicletele tip cargo pot fi utilizate nu numai pentru transport de marfă, ci şi pentru socializare, ca opțiune de mobilitate, pentru călătorii „distractive” sau pentru vârstnici.

Un astfel de serviciu este oferit de asociația daneză Cycling Without Age (Ciclism la orice vârstă) şi poate fi adaptat sub formă de autobuze acționate prin pedalare sau de către însoțitori.

Utilizarea tehnologiei

Utilizarea de instrumente informatice este foarte importantă pentru gestionarea unei flote de biciclete, precum și pentru beneficiarii unui astfel de program.

De exemplu, în Budapesta, aplicația pentru dispozitive mobile MOL Bubi oferă în timp real informații pe o hartă cu privire la numărul bicicletelor Bubi disponibile în stații.

În capitala daneză, Copenhaga, toate bicicletele sunt echipate cu o tabletă cu ecran tactil, cu ajutorul căreia utilizatorul este informat cu privire la stațiile de andocare, beneficiază de un sistem de navigare GPS, este asistat la plata serviciilor şi poate localiza cu uşurinţă obiectivele de interes.

În Bruxelles, informațiile în timp real cu privire la disponibilitatea bicicletelor de la stațiile cele mai apropiate sunt oferite de „cyclodispos”, un sistem de însemne stradale care indică cele mai apropiate stații de andocare Villo.

Instrumentele de planificare a călătoriilor

Tot mai multe instrumente de planificare a călătoriilor multimodale încurajează utilizarea alternativă a unei biciclete de către mai multe persoane.

Autoritățile din Lyon au dezvoltat un instrument online denumit ONLYMOOV, care indică utilizatorilor cel mai scurt traseu până la destinație, disponibilitatea bicicletelor și cele mai bune piste. ONLYMOOV monitorizează și alte mijloace de transport, oferind actualizări ale traficului, asigură informații cu privire la disponibilitatea locurilor de parcare pentru autoturisme și biciclete și furnizează date în timp real cu privire la orarul de sosire a altor mijloace de transport în comun.

În Helsinki, Whim include în cadrul unei singure aplicații planificarea călătoriei, stabilirea rutei și prețul biletului pentru o serie de mijloace de transport.

Mobilitatea ca serviciu

Digitalizarea transportului a permis emergența conceptului „mobilitatea ca serviciu” (MaaS). În unele orașe, un card unic oferă acces la biciclete utilizate alternativ de mai multe persoane, la transportul public și la alte servicii de transport. Aceasta plasează mersul pe bicicletă în centrul lanțului de mijloace de mobilitate urbană și integrează utilizarea alternativă a unei biciclete de către mai multe persoane în conceptul de „mobilitate ca serviciu” (MaaS) în zonele urbane.

În Toulouse, oamenii folosesc cardul Pastel, care oferă acces la rețeaua de transport public, precum și la sistemele de utilizare alternativă a unui autoturism sau a unei biciclete de către mai multe persoane.

Deși Google Maps este disponibil pentru majoritatea orașelor europene, unele autorități publice locale sau operatori locali de transport au dezvoltat instrumente proprii. De exemplu, Centrul pentru Transport din Budapesta (BKK) a lansat planificatorul de călătorii FUTÁR, care oferă itinerarii „punct cu punct”. Aplicația oferă informații despre transportul public, metrou, tramvaie, autobuze, troleibuze, trenuri urbane și feriboturi, aflate sub autoritatea BKK, precum și despre cele mai bune opțiuni pentru diferite trasee. Pe lângă opțiunile de rute, aplicația oferă și informații în timp real despre localizarea exactă a vehiculelor de transport public, orarul acestora în fiecare gară și stație și disponibilitatea bicicletelor la punctele de bike-sharing. (http://futar.bkk.hu)

Programe inteligente de utilizare alternativă a unui autoturism de către mai multe persoane

Aceasta a permis introducerea unor sisteme de utilizare alternativă de către mai multe persoane a autoturismelor cu regim liber de deplasare, care funcționează fără stații dedicate de ridicare și predare. Sistemele cu regim liber de deplasare sunt mult mai flexibile și permit șoferilor să lase autoturismele acolo unde aceștia au destinația finală.

Partajarea unei curse: atunci când mobilitatea este sinonimă cu sociabilitatea

Partajarea unei curse, cunoscută și ca utilizare simultană a unei mașini de către mai multe persoane, înseamnă că pasagerii utilizează simultan un vehicul cu scopul de a reduce costurile. Un astfel de serviciu necesită o platformă unde punctele de plecare și de destinație ale șoferilor și pasagerilor sunt înregistrate și corelate. Partajarea unei curse crește ratele de ocupare a vehiculelor și reduce numărul emisiilor pe cap de locuitor, în condiţiile în care se estimează că naveta clasică folosind autoturismul propriu implică în proporție de 85 % doar șoferul, fără alți pasageri.

Succesul Blablacar arată că partajarea unei curse a devenit o modalitate populară de deplasare. Utilizarea simultană a unei mașini de către mai multe persoane poate fi, de asemenea, adaptată navetelor zilnice, de exemplu din zone rezidențiale către zone comerciale sau industriale importante. Utilizarea simultană a unei mașini împreună cu colegii de serviciu sau de școală este, totodată, o ocazie de a socializa și de a include un grad de divertisment în rutina de transport.

Utilizarea simultană a unei mașini de către mai multe persoane pentru deplasarea la locul de muncă sau la școală este abordarea adoptată de proiectul european CHUMS. În Craiova, de exemplu, un sondaj realizat în rândul a 10.850 de navetiști a demonstrat că implementarea soluţiei de utilizare simultană a unei mașini de către mai multe persoane a redus numărul de kilometri parcurși cu aproximativ 65.000 de kilometri pe an, generând o reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 11 tone pe an.

Programul complementar: partajarea locurilor de parcare

Concomitent cu extinderea în multe orașe a utilizării alternative de către mai multe persoane a unui autoturism apare sistemul de partajare a locurilor de parcare, ca o completare a opțiunilor „tradiționale” de mobilitate partajată, în special în rândul proprietarilor de autoturisme. Acest tip de servicii pun în legătură proprietarii de vehicule cu persoanele care dețin unul sau mai multe locuri de parcare. Ambele părți se pot abona la un serviciu și pot descărca o aplicație pentru dispozitive mobile, care le indică șoferilor unde se află cele mai apropiate locuri gratuite de parcare. Plata se efectuează direct prin intermediul unui instrument online.

În Florența, municipalitatea încurajează utilizarea acestui tip de aplicații (de exemplu, Sparky, care au un impact pozitiv asupra reducerii blocajelor din trafic, poluării și utilizării spațiului. (http://www.mobilityweek.eu/campaign-materials/)