Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân: 1-7 august

18. 08. 08

Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân (SMAS) este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august, în peste 120 de ţări, pentru a încuraja alimentația la sân şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume.

În documentul elaborat de WHO/UNICEF - Global Strategy for Infant and Young Child Feeding - (2003) cu privire la alimentația sugarilor, este consemnat ca o recomandare globală privind sănătatea publică faptul că, pentru a realiza o creștere și dezvoltare optimă și în deplină sănătate, sugarii ar trebui să fie alăptați exclusiv în primele șase luni de viață; apoi, pentru a răspunde nevoilor lor nutriționale în creștere, sugarii ar trebui să primească o alimentație complementară adecvată, în condiții de siguranță nutritivă, în timp ce se continuă alăptarea până la 2 ani și peste. De asemenea, OMS și UNICEF recomandă începerea precoce a alăptării în termen de o oră de la naștere.

Sloganul campaniei 2018 este „Alăptarea -fundament al vieții”. Alăptarea este o soluție universală care oferă tuturor un start corect și șanse egale în viață.

Obiectivul general al campaniei îl reprezintă asigurarea unei nutriții optime a copiilor până la vârsta de 24 de luni, urmărind creșterea la 50% a copiilor alimentați exclusiv la sân în primele 6 luni de viață, până în anul 2025. În prezent, la nivel mondial, mai puțin de 40% dintre copii sunt alăptați exclusiv la sân în primele 6 luni.

În studiile citate de Child Young în „Infant and Young Child Feeding” (2011), au fost identificate dovezi clare conform cărora alăptarea exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării până la 12 luni este intervenția preventivă cu cel mai mare impact în reducerea mortalității infantile (13%), în timp ce alimentația complementară începută la 6 luni împreună cu continuarea alăptării s-a clasat a III-a (6%). S-a estimat că, cele două intervenții pot preveni aproape o cincime din mortalitatea copiilor sub cinci ani (în țările în curs de dezvoltare). Cel mai mare impact a fost legat de reducerea morbidității și mortalității prin diaree și pneumonie.

Alte obiective urmărite vizează creșterea nivelului de informare, conștientizare și responsabilizare a populației privind alimentația și sănătatea nou născutului și copilului mic, prin creșterea accesibilității la informații de specialitate de bază, precum și reducerea cheltuielilor pentru sănătate (spitalizare și tratament), a celor din gospodărie (alăptarea este accesibilă și gratuită) și de mediu (laptele de mamă este ecologic, nu poluează).

Astfel, prin măsurile de educație și promovare a sănătății privind alăptarea, pe lângă prevenirea a 823.000 de decese anuale la copiii sub 5 ani și 20.000 de decese anuale din cauza cancerului de sân și ovarian, s-ar putea economisi aproximativ 302 miliarde dolari la nivel global, în fiecare an. Nealăptarea este asociată cu o povară economică semnificativă la nivel mondial, de exemplu, costuri foarte mari din cauza morții premature, estimate la 14,2 miliarde de dolari în SUA, 223,6 milioane în China, 6,0 milioane în Brazilia și 118 milioane USD în Indonezia.

Printre țintele majore ale unei astfel de campanii se numără profesioniștii din asistența medicală primară (medici de familie, moașe, asistente medicale generaliste, asistente comunitare, consilieri pentru alăptare, voluntari), cei care se ocupă de sănătatea copiilor până la împlinirea vârstei de 24 de luni, dar și gravidele sau femeile care alăptează, precum și părinții acestora.

Rezultatele urmărite prin aceste tipuri de manifestări vizează:

  1. Prevenirea malnutriției, sub toate formele sale - Malnutriția se referă atât la subnutriție, cât și la excesul de greutate și bolile netransmisibile asociate. Această dublă povară a malnutriției are consecințe majore asupra sănătății pe termen scurt și lung.
  2. Asigurarea securității alimentare chiar și în perioadele de criză - Conform „Declarației Mondiale asupra Nutriției” FAO/OMS/ROMA/ 1992 și a „Declarației asupra Securității Alimentare Mondiale” FAO/OMS/ 1996, „Securitatea alimentară există atunci când toți oamenii, în orice moment, au acces fizic și economic la alimente sigure și nutritive care îndeplinesc necesitățile de hrană ale organismului uman, pentru a duce o viață sănătoasă și activă”. Securitatea alimentară înseamnă accesul la alimente pentru toți oamenii în orice moment. Este afectată de disponibilitatea, accesibilitatea alimentelor, și de momentele de criză, de exemplu: foamete, dezastre naturale, conflicte, degradarea mediului.
  3. Ruperea cercului sărăciei - Foametea împinge familiile sărace într-o spirală descendentă și le împiedică să iasă din cercul sărăciei.

Date statistice la nivel internaţional, european şi naţional privind nivelul şi dinamica alăptării:

Datele OMS despre Europa arată că, în perioada 2006-2012, doar 25% dintre sugari au fost alăptați exclusiv în primele 6 luni, comparativ cu 43% dintre copiii din țările regiunii Asia de Sud-Est. Același studiu arată că în 21 de țări europene, procentul copiilor alăptați exclusiv până la vârsta de 6 luni este de 13%. Ratele cele mai crescute ale alăptării exclusive până la 6 luni din țările central europene se ating în Ungaria, Armenia, Moldova.

Există numeroase studii care arată ca există o strânsă corelație între alăptare și concediu plătit postnatal. Se observă rate crescute ale nivelului alăptării în țările nordice: Suedia, Norvegia, Islanda, Canada, unde femeile beneficiază de concediu postnatal plătit, față de Anglia, Irlanda, Israel, Belgia, unde ratele alăptării sunt scăzute. Deși în SUA femeile nu beneficiază de concediu postnatal plătit, rata alăptării se situează la un nivel cel puțin comparativ cu cel european.

În Europa, ratele de alăptare cele mai scăzute se înregistrează în Irlanda, Franța Belgia, Malta și Regatul Unit, iar cele mai crescute în țările nordice: Norvegia, Danemarca, Suedia, dar și în tări ca Turcia, Slovenia, Ungaria. În România, conform acelorași surse, copiii care au fost vreodată alăptați ating procentul de 88%.

Date statistice privind alimentația la sân în România:

Datele oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la situația alimentaţiei la sân în România în anul 2004 sunt redate mai jos:

  • Procentajul copiilor care au fost vreodată alăptaţi:
    • Total: 88,3 %
    • Urban: 88,0 %
    • Rural: 88,5%
  • Rata copiilor care sunt hrăniți exclusiv prin alăptare până la 6 luni:
    • Total:15,8 %
    • Urban: 14,3 %
    • Rural: 17,3 %
  • Rata iniţierii timpurii a alăptării:
    • Total: 12,0%
    • Urban: 10,5%
    • Rural: 13,5%

Conform unui studiu realizat de Asociația SAMAS, Sănătate pentru Mame și Sugari, în parteneriat cu Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Alfred Rusescu” și Societatea Națională a Medicilor de Familie, se arată că în prima lună după naștere, româncele își alăptează copiii în procent de 80%. Rata alăptării exclusive a copilului până la șase luni este în creștere, ajungând la 29,8% în 2016, față de 12,6% în anul 2011.

În mediul rural, frecvența copiilor alăptați exclusiv la sân este mai crescută față de mediul urban (pentru sugarii cu vârste de sub 1 lună: 21%, între 1-4 luni: 29%, între 4-6 luni: 24%, în mediul rural, față de cei din mediul urban, pentru sugarii cu vârste de sub 1 lună: 20%, între 1-4 luni: 17%, între 4-6 luni: 18%). Acest raport se inversează în favoarea sugarilor cu vârste de 6 luni și peste, din mediul urban (26% dintre sugarii din mediul rural sunt alăptați până la 6 luni și peste, față de 45% din cei din mediul urban).

Educația mamei crește șansa de alăptare exclusivă. Durata alăptării crește proporțional cu nivelul de educație: 51% dintre mamele cu studii superioare își alăptează copiii conform recomandărilor actuale ( >6 luni). Procentul este mult mai mic la mamele cu studii postliceale (41%) și scade la jumătate la cele cu studii medii (25%) sau cu nivel de instrucție sub 8 clase (23%).

Consilierea prenatală are impact asupra duratei alăptării, medicul de familie își menține un rol important și în această formă de educație, fiind susținut, în special, de asistentele medicale, dar și de alte cadre medicale (medici pediatri, ginecologi, alte asistente, inclusiv cele cu activitate de educator perinatal asumată). Mamele care au primit consiliere antenatală privind alimentația exclusivă la sân a sugarilor, alăptează într-un procent mai mare. Dintre cele care alăptează 6 luni și peste, 32% au fost consiliate pro-alăptare prenatal. Educația perinatală privind alăptarea a fost furnizată în primul rând de medicul de familie (23%), urmat de asistentele din maternitate (15%), și de medicul ginecolog (12%). 10% dintre mame menționează că au primit sfaturi de la mai multe cadre medicale, atât de la medicul de familie cât si de la alți medici (neonatologi, pediatri sau de alte specialități). 5% dintre persoanele intervievate au fost consiliate de educatori perinatali.