Săptămâna Europeană a Mobilității - 16-22 septembrie 2018

18. 09. 18

SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂȚII, organizată cu susținerea politică şi financiară a Direcției Generale pentru Mediu și Transport a Comisiei Europene, este o campanie anuală privind mobilitatea urbană sustenabilă prin alegerea unor moduri de transport urbane cât mai diferite. În cadrul Săptămânii mobilității este promovată ziua de 22 septembrie ca Ziua fără autoturismeˮ.

Date statistice la nivel mondial

Începând din anul 2002, când s-a desfășurat prima ediție, SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂȚII a înregistrat o creștere constantă, atât la nivel european, cât și la nivel mondial. Astfel, în anul 2016, campania a înregistrat un nivel de participare de 2.427 localități și orașe, din 51 de țări, care au organizat activități pe parcursul respectivei săptămâni..  

Anul următor, în 2017, s-a înregistrat un număr record de 2526 de oraşe participante, din 50 de țări și aproximativ 237 de milioane de oameni. Austria, Spania și Ungaria au fost în topul primelor 3 țări participante, dar s-au înregistrat creșteri semnificative și în țări din Europa centrală și estică, cum sunt: Polonia, Belarus, Bulgaria, Lituania și România.

În plus, în 2017, 22 septembrie - „Ziua fără autoturismeˮ a fost celebrată în 1352 de orașe, cu 399 mai multe față de anul precedent. Aceste orașe au închis anumite străzi traficului de mașini.

Conform statisticilor Green Report, cele mai recente date arată că în Amsterdam ar exista aproximativ 800.000 de biciclete. 63% din locuitorii orașului folosesc bicicleta în activitățile zilnice, având la dispoziție 500 km de piste de biciclete și alte 900 km de drumuri unde se poate circula cu 30 de km/h.

În 2015, în Paris erau în jur de 700 km de piste de biciclete. Unele sunt dedicate și separate de traficul rutier, altele sunt amenajate pe linii speciale pentru autobuze, care au fost lărgite pentru a fi folosite și de biciciliști.

În Copenhaga, lungimea totală a pistelor de biciclete ajunge la 454 km. Se estimează că 56% dintre locuitorii orașului danez folosesc bicicleta zilnic pentru a se deplasa spre serviciu sau studii. Un studiu făcut recent arată ca bicicliștii care ies pe pistele din Copenhaga pedalează aproximativ 1.240 km zilnic.

În România

În marile orașe din România, sunt raportate câteva zeci de kilometri de piste de biciclete. Conform documentelor transmise de autoritățile locale, la Bucureşti, în 2010 s-au amenajat aproximativ 111 kilometri de piste, fiind declarați funcționali cam 20 de kilometri, adică în jur de 18% din total.

Pe lângă situația din București, Green Report a făcut o centralizare a situației din alte 7 mari orașe, în ordinea crescatoare a lungimii pistelor declarate de municipalități.

Autoritățile din Constanța au recunoscut faptul că au doar 1 kilometru de pistă în oraș, iar alți 4 km au fost construiți în Mamaia, cu fonduri europene, ambele piste fiind la standarde europene.

Cluj-Napoca are 10 kilometri de piste, potrivit reprezentanților primăriei, care precizează că există alți 13 km „favorabili bicicliștilor” („semnalizați cu indicatoare rutiere ca zone rezidențiale și pentru bicicliști”), dar și posibilitatea ca bicicliștii să folosească benzile dedicate transportului în comun. Tot la Cluj, s-a inființat și primul sistem automatizat de închiriere de biciclete din țară, în urma unei investiții din fonduri europene (50 de stații, 540 de biciclete și 4,65 km de piste noi.)

La Craiova oficialii au declarat existența a 6 piste de biciclete, pe 3 artere rutiere, având o lungime de 16,225 km (pistă simplă) si 3.48 km (pistă dublă), neomologate însă, realizate atât pe trotuare, cât și pe carosabil.

Locuitorii Braşovului au la dispoziție 30 de kilometri de piste: 4 km pe trotuar, 4 km separat de trotuar și carosabil, iar restul – pe carosabil, ca bandă separată pentru biciclete sau marcate pe prima bandă de circulație.

Îi urmează Timișoara, cu aproximativ 38 de kilometri de piste pe un sens și aproximativ 33 pe celălalt. Situația în Iași pare să fie una dintre cele mai bune. Autoritățile declară 46 de km de piste construite la standarde europene, din fonduri europene.

Aparent, îi întrece doar orașul Sibiu, cu aproape 70 de km de piste! Autoritățile menționează că acestea au și rol utilitar, nu doar pentru agrement, legând centrul orașului de cartiere.

În perspectivă, până în anul 2020, Capitala va avea cel puțin 100 de kilometri de piste de bicicletă, Constanţa și-a planificat să amenajeze încă 34 de kilometri de piste iar autoritățile brașovene și-au propus să facă 25 de km de piste. Timişoara intenţioneză să realizeze 5 piste cu o lungime de 61 de km la nivel regional, iar Iaşiul vrea să construiască 60 de km, până în 2030. (Sursa: https://www.green-report.ro/pistele-de-biciclete-din-romania/)

 Tema centrală a Săptămânii Europene a Mobilităţii 2018, este  MultimodalitateaCombină și deplasează-te!ˮ.Comisia Europeană definește „multimodalitateaˮ ca fiind „utilizarea unor moduri de transport diferite în decursul aceleiași călătorii”, atât pentru mărfuri, cât și pentru pasageri.

Utilizarea tehnologiei informatice şi de comunicaţie, precum şi sistemele de transport inteligent fac ca această mobilitate să devină şi mai inteligentă, reducând, în același timp, numărul vehiculelor de pe şosele. Conform unui studiu al Comitetului de cercetare a transporturilor, fiecare vehicul folosit în comun înlocuieşte aproximativ 15 vehicule pe şosea. De asemenea, într-un studiu foarte recent, din ianuarie 2018, al Comisiei Europene, publicat în jurnalul de Medicină Preventivă a fost evidenţiat faptul că orașele Europei pot evita peste 10.000 de decese prin extinderea reţelei de biciclete.

Care sunt beneficiile multimodalității?

1. Profităm cât mai bine de timpul nostru –  Călătorind cu mijloacele de transport public, ne putem folosi timpul pentru a citi, pentru a lucra pe smartphone, pentru a conversa cu prietenii, pentru a asculta muzică sau, pur și simplu, pentru a ne relaxa.

2. Facem exercițiu fizic – Mersul cu bicicleta sau pe jos, pe distanțe scurte (de până la 5 km), ne asigură cele 30 de minute de exercițiu fizic recomandat pentru a rămâne în formă și a fi sănătoși. Studiile arată că speranța de viață a celor care merg pe jos cel puțin 25 de minute în fiecare zi este, în medie, cu trei până la șapte ani mai mare decât a semenilor lor. Acești ani de viață sănătoși câștigați ar putea fi folosiţi pentru a face ceva ce ne-am dorit întotdeauna, de exemplu să călătorim, să învățăm o limbă străină sau să ne petrecem timpul alături de cei dragi.

3. Economisim bani – Întreținerea autoturismului personal costă bani. Daca facem niste calcule, vom observa că, adesea, cheltuielile cu deplasarea vor fi mai mici dacă vom alege să combinăm în mod inteligent modurile de deplasare: mersul pe jos nu costă nimic, prețul unei biciclete sau al unui abonament pentru transportul public sunt cu mult mai reduse față de prețul autoturismului, iar ofertele de mobilitate partajată sunt, de asemenea, foarte competitive.

Fiecare kilometru parcurs pe bicicletă și nu cu ajutorul unui autovehicul salvează 0,97 euro din costurile economice indirecte. De exemplu, în Amsterdam, în fiecare zi, se parcurg cu ajutorul bicicletei două milioane de kilometri, ceea ce contribuie la realizarea unei economii de peste 700 de milioane de euro pe an. În orașele în care infrastructura de transport public este dezvoltată, sunt economisiți 500-600 de litri de combustibil pe an, acesta este echivalentul, în medie, a 15 rezervoare pline sau a unei excursii în străinătate pentru două persoane.

4. Facem din orașul nostru un loc mai bun în care să trăim – Provocările urbane legate de folosirea autoturismului personal sunt numeroase: poluare, supraîncărcarea traficului, utilizarea spațiului urban, pericol de accidente rutiere, risc pentru sănătatea publică, cheltuieli, etc. Combinând modurile de deplasare, putem aborda toate aceste probleme. Spre exemplu, supraîncărcarea traficului induce costuri anuale de aproximativ 100 miliarde euro, echivalentul a 1 % din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene.

O călătorie cu mașina de la domiciliu la locul de muncă utilizează de 90 de ori mai mult spaţiu urban decât călătoria cu metroul spre aceeași destinație și de 20 de ori mai mult spațiu decât călătoria cu autobuzul sau tramvaiul. Imaginați-vă câte parcuri, zone pietonale și alte spații publice ar putea fi redate orașului și oamenilor, dacă am începe să „facem alegerea corectă” în privința transportului.

5. Îi redăm planetei sănătatea – Transportul urban generează 40 % din totalul emisiilor de CO2 produse în timpul transportului rutier. Deoarece autoturismele personale se află în centrul obiceiurilor europene de mobilitate, potențialul de îmbunătățire este enorm, dacă populația este conștientizată asupra beneficiilor opțiunilor de a combina inteligent modurile de transport astfel încât acestea să îndeplinească obiectivul fiecăruia dintre noi de flexibilitate, rapiditate și confort.