Legislație și ghiduri la nivel european și național pentru utilizarea radiațiilor

18. 11. 07

Având în vedere faptul că expunerea la radiații în scopuri medicale depășește toate celelalte tipuri de expuneri din surse de radiații generate de om, Comisia Europeană și asumat responsabilitatea stabilirii și adoptării unor standarde de siguranță. Astfel, în vederea asigurării cadrului legal necesar utilizării optime a radiațiilor ionizante în scopuri medicale, a fost adoptată în 5 decembrie 2013, la nivel european, Directiva 2013/59/EURATOM, ”de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante”.

Această directivă a fost transpusă în România prin intermediul Legii nr. 63/2018, în vigoare de la 12 aprilie 2018, ”pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare.”

Conform textului acestei legi Ministerul Sănătății:

  1. ”stabilește și revizuiește ori de câte ori este cazul nivelurile de radiații referință în diagnostic;
  2. stabilește constrângeri de doză pentru expunerea persoanelor implicate în îngrijirea și susținerea pacienților și a voluntarilor care participă la cercetarea medicală sau biomedicală;
  3. elaborează și revizuiește ori de câte ori este necesar criteriile de prescriere pentru expunerile la radiații în scopuri medicale;
  4. stabilește procedurile pentru efectuarea auditelor clinice și controlează implementarea acestora;
  5. verifică respectarea nivelurilor de referință în diagnostic și a criteriilor de prescriere pentru expunerile medicale și impune măsuri corective, după caz;
  6. organizează, în colaborare cu CNCAN și Ministerul Educației Naționale sistemul de instruire și perfecționare a profesioniștilor din sănătate care necesită competențe specifice în domeniul practicilor medicale cu radiații ionizante;
  7. participă la elaborarea și implementarea planului național de acțiune împotriva riscurilor prezentate de expunerile la radonul din locuințe, clădirile cu acces public și locurile de muncă, în limita ariei de competență;
  8. elaborează materiale de informare, educare și comunicare cu privire la riscurile pentru sănătate datorate expunerii la radon.” 

De asemenea, se introduc 3 principii pentru utilizare radiațiilor ionizante în scopuri medicale, respectiv principiul justificării, al limitării dozelor și al optimizării acestora. La momentul dezvoltării acestui articol nu au putut fi identificate norme de implemntare a prevederilor acestei legi.

În ceea ce privește ghidurile naționale, în România a fost publicat în anul 2005 ”Ghidul de utilizare a examenelor radiologice şi imagistice medicale”, prin traducerea în limba română a ghidului de bune practici dezvoltat în Franța. Acest ghid se adresează specialiștilor în domeniu și cuprinde recomandări specifice pentru utilizarea examinărilor imagistice în diferitele patologii ale aparatelor și sistemelor organismului. De asemenea, menționăm ca resursă adresată populației generale lucrarea ”Radiologie Intervențională - Ghidul Pacientului ”, în cadrul căreia sunt prezentate informații cu privire la examinările radiologice intervenționale într-o manieră adaptată persoanelor fără cunoștințe în domeniul medical.

Este necesară o abordare echilibrată, care să evalueze avantajele multiple ale radiaţiilor ionizante asupra sănătății, asigurând în același timp şi  reducerea riscurilor. OMS coordonează în acest sens o INIȚIATIVĂ GLOBALĂ PRIVIND SIGURANȚA UTILIZĂRII RADIAȚIILOR ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII, în vederea utilizării eficiente a radiațiilor ionizante în medicină,  precum şi pentru punerea în aplicare a standardelor de siguranță împotriva  radiațiilor ionizante în cadrul instituțiilor medicale. Această inițiativă are trei domenii principale de activitate:

  • Evaluarea riscului
    • Evaluarea dozei de  iradiere în rândul populației, în urma utilizării radiațiilor ionizante în scop diagnostic sau terapeutic.
    • Cercetări în domeniul  protecției împotriva radiațiilor în medicină (acordând prioritate asistenței medicale pediatrice).
  • Managementul riscului
    • Reducerea expunerilor inutile la radiații (justificarea examinărilor medicale și optimizarea protecției).
    • Promovarea protecției iradierii ocupaționale în cadrul sistemelor de sănătate (medici, tehnicieni, personal auxiliar).
    • Prevenirea expunerilor accidentale și neintenționate, consolidarea securității radiațiilor și promovarea sistemelor de raportare și învățare.
    • Promovarea cooperării între autoritățile sanitare și organismele de reglementare în domeniul protecției împotriva radiațiilor.
  • Comunicarea privind riscurile
    • Elaborarea unei strategii de comunicare și furnizarea de instrumente care să sprijine dialogul beneficiu-risc (pentru furnizorii de servicii medicale, pacienții și tehnicieni).

România celebrează anul acesta pentru prima data Ziua Internaţională a Radiologiei. Temele din anii anteriori au fost:

  1. 2012 – Imagistica oncologică
  2. 2013 – Imagistica pulmonară
  3. 2014 – Imagistica creierului
  4. 2015 – Imagistica pediatrică
  5. 2016 – Imagistica în cancerul de sân
  6. 2017 – Imagistica de urgenţă

În aceeaşi dată de 8 noiembrie se celebrează şi Ziua Mondială a Radiografiei, organizată de Societatea tehnicienilor de radiologie, cu scopul de a promova meseria de tehnician radiolog şi de a conştientiza rolul acestora în sistemul de sănătate modern. Ziua Mondială a Radiografiei se celebrează din anul 2007. tema Zilei Mondiale a Radiografiei de anul acesta fiind Precizie şi compasiune. Din temele din anii trecuti amintim: Ne pasă de siguranta dvs. (2017), Asigurarea calităţii (2016).