Ziua Națională Fără Tutun - 15 noiembrie 2018

18. 11. 13

Ziua Naţională Fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, printr-o iniţiativă menită a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor.

Date statistice, la nivel internațional, european și național

La nivel mondial, consumul de tutun ucide anual aproximativ 6 milioane de oameni, din care 600 de mii sunt nefumători, expuşi fumatului pasiv. Estimarea este că, până în 2030, consumul de tutun va determina direct sau indirect mai mult de 8 milioane de decese în fiecare an, iar mai mult de 80% dintre acestea vor fi înregistrate în ţările slab dezvoltate.

Conform Eurobarometrului 2017, realizat de Comisia Europeană și publicat cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, în România consumul de tutun se mentine încă relativ ridicat, cu o prevalenţă a fumatului de 28% în rândul celor cu vârsta peste 15 ani, aproape de media europeană (26%). În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38%, în rândul femeilor de 19%.

România se situeaza pe locul 9 în Uniunea Europeană, alături de Cipru, Austria, Slovenia si Spania. Desi fumează mai putin decât grecii (37%), bulgarii și francezii (36%), românii consumă considerabil mai mult tutun decât suedezii (7%) si englezii (17%). Raportul european arată ca procentul tinerilor care se apucă de fumat, respectiv cei din categoria de vârsta 15 - 24 de ani, a crescut de la 25%, cât era în 2014, la 29% în 2017. Datele arată că se debutează precoce, ceea ce se întâmpla si la adolescentii români. De asemenea, există un procent important de fumatori înrăiţi care nu au renunţat la acest viciu chiar dacă legea antifumat a intrat în vigoare.

Adoptarea celei mai semnificative politici de sănătate publică din ultimii ani, legea care a interzis fumatul în spaţiile publice închise, a determinat saltul important al României de 12 poziții, de pe locul 19 pe locul 7, în clasamentul european al politicilor de control al tutunului — Scala Europeană de control al tutunului.

Efectele directe ale acestei politici au dus la scăderea numărului de internări asociate bolilor exacerbate de fumatul pasiv. Conform rezultatelor Eurobarometrului 2017, realizat de Comisia Europeană, reducerea expunerii la fum de tutun este semnificativă în România anului 2017 față de 2014: în baruri a scăzut cu 69 de puncte procentuale (de la 80% la 11%), iar în restaurante a scăzut cu 53 de puncte procentuale (de la 59% la 6%).

Conform celui mai recent studiu Global Adult Tobacco Survey realizat în România (GATS 2011), prevalenţa curentă a fumatului este 26,7% (4.85 milioane locuitori). Prevalenţa este mai mare în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor: 37,4% faţă de 16,7%. 24,3% fumează zilnic (34,9% din bărbaţi şi 14,5% din femei), iar 2,4% sunt fumători ocazionali (2,5% din bărbaţi şi 2,2% dintre femei). Prevalenţa maximă pe vârste se înregistrează în rândul persoanelor de 25-44 ani (36,3%), iar cea minimă la cei cu vârsta ≥ 65 de ani (7,6%). În rândul bărbaţilor, cea mai scăzută prevalenţă este declarată la cei cu studii superioare (36,4%), în timp ce în rândul femeilor prevalenţa a fost mai mare în rândul celor cu studii medii sau superioare (19,6%, respectiv 20,0%) şi minimă în rândul femeilor cu studii elementare (14,7%).

Principalul tip de produs din tutun utilizat este reprezentat de ţigarete, consumate de 26,5% din populaţie (bărbaţi: 37,1%, femei: 16,7%), iar numărul mediu de ţigări fumate pe zi este de 16,6: 17,7 pentru bărbaţi şi 14,1 pentru femei.

Majoritatea celor chestionaţi (83,6%) au primit informaţii împotriva fumatului prin intermediul mass-media sau afişaje în locuri publice: la televizor de către 76,7%, pe panourile publicitare - 25,8% şi, mai puţin frecvent, la radio - 25,3%.

În privinţa renunţării la fumat, dintre fumătorii actuali şi ex-fumători 35,5% au făcut o încercare de a renunţa în ultimele 12 luni. Printre fumătorii care au vizitat un medic în cursul ultimelor 12 luni, 82,1% au fost întrebaţi de acesta despre istoria lor privind fumatul, iar 81,9% au primit sfaturi să renunţe la fumat. Cei mai mulţi dintre cei care au încercat să renunţe (80,8%) au dorit să facă acest lucru fără ajutor. Doar 8,2% au utilizat terapia de substituţie, 1,4% folosind un alt medicament prescris; 1,7% prin consiliere şi consultanţă; 6,8% au folosit pentru renunţare produse naturale din plante, acupunctură sau alte metode.

Printre nefumători, prevalenţa expunerii la fumatul pasiv la domiciliu a fost de 24,4% (aproximativ 3.2 milioane nefumători).

Consumul de tutun continuă să înregistreze valori ridicate în rândul adolescenţilor de 16 ani din România.

European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (ESPAD - 2015) arată ca jumătate (51,7%) dintre elevii din România în vârstă de 16 ani au fumat cel puțin o dată în viață, aproximativ o treime (30,1%) au fumat în ultima lună și unul din cinci au fumat zilnic (19,8%).

Consumul de tutun de-a lungul vieţii în rândul adolescenților s-a înscris pe o linie descendentă începând din 2003, scăzând succesiv de la 64%, la 54% în 2007, respectiv la 52% în 2011, pentru ca în anul 2015 să se mențină la aceeași valoare (51,7%). Cu toate acestea, consumul de ţigări în ultimele 30 de zile își menține tendința ascendentă observată în 2011, crescând de la 29%, la 30,1%. Totodată, consumul zilnic de țigări în ultimele 30 de zile a crescut în 2015 față de 2011, de la 18,4% la 19,8%. Dacă în ceea ce privește consumul de tutun de-a lungul vieții, cea mai mare valoare a fost observată în anul 2003, celelalte două variabile considerate în analiză – fumatul în ultima lună, respectiv fumatul zilnic – au înregistrat cele mari valori în anul 2015.

La nivelul anului 2015, pentru toate perioadele de referință, se observă valori mai mari ale prevalențelor consumului de tutun în rândul băieţilor, comparativ cu cele înregistrate în rândul fetelor.

Prevalenţa consumului de tutun până la vârsta de 16 ani a fost de 52,8% în rândul băieţilor, faţă de 50,5% în rândul fetelor. Pentru ambele sexe, valorile acestui tip de prevalenţă se situează peste valorile medii europene: 47,3% băieţi şi 43,9% fete.

Prevalența consumului de tutun în ultimele 30 zile a fost de 30,6% în rândul băieţilor, în timp ce, valoarea acestui tip de prevalență se situează la 29,4% în rândul fetelor, ceea ce înseamnă că fetele tind să adopte acelaşi comportament de consum ca şi băieţii în ceea ce priveşte fumatul. Şi în acest caz, valorile înregistrate în România se poziţionează peste mediile europene: 21,6% - băieţi şi 21,2% - fete.

Fumatul zilnic înregistrează în rândul băieţilor din România o prevalență de 21,3%, iar în rândul fetelor, de 18,3%, fiind pentru ambele sexe peste mediile europene: 13,4% băieţi şi 11,5% fete. Studiul a mai arătat că aproximativ 23% dintre adolescenţi au fumat prima ţigară înainte să împlinească vârsta de 14 ani.

În ceea ce priveşte consumul zilnic de ţigări la vârsta de 13 ani sau mai devereme, se remarcă o creştere mai accentuată în cazul băieţilor – de la 5% în 2011, la 7% în 2015, în timp ce, în cazul fetelor, se înregistrează o creştere de la 3%, în 2011, la 3,8% în 2015.

Deși consumul de tutun în rândul adolescenților din România s-a înscris pe o linie descendentă începând din 2003, în 2015 este peste mediile europene, pentru toate perioadele de referinţă: consumul de tutun de-a lungul vieţii – 51,7% față de 45,6% la nivel european, consumul de tutun în ultimele 30 zile – 30,1% față de 21,4% şi consumul de tutun zilnic în ultimele 30 zile – 19,7% față de 12,4%. Totodată, se observă valori mai mari ale consumului de tutun în rândul băieţilor, comparativ cu cele înregistrate în rândul fetelor, însă pentru ambele sexe, adolescenţii din România se situează peste valorile medii europene.