ZNFT 2018 - Evidențe utile pentru intervenții la nivel național, european și internațional

18. 11. 14

România are o situaţie relativ bună în ce privește sprijinul pentru renunțarea la fumat. Există o linie telefonică pentru apeluri naționale gratuite, astfel încât fumătorii să poată discuta cu consilieri instruiți despre renunțarea la fumat. O varietate de produse farmaceutice, inclusiv terapii de înlocuire a nicotinei (NRT), sunt disponibile unele fără prescripție medicală, iar altele, precum Bupropion și Varenicline, disponibile pe bază de rețetă, însă compensate prin programul național de asigurări de sănătate. Sprijinul în renunțarea la fumat este disponibil de la mulți furnizori de servicii medicale și este de asemenea acoperit integral în cadrul programului național de asigurări de sănătate.

De asemenea, există o mișcare de control al tutunului în creștere în România, care a creat Coaliția „România Respiră”, având membri dintr-o varietate de organizații ale societății civile. Eforturile lor sunt susținute de către organizațiile regionale și mondiale, inclusiv Rețeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului și a Consumului de Tutun (ENSP - European Network for Smoking and Tobacco Prevention), Alianța Convenției Cadru privind Controlul Tutunului (The Framework Convention Alliance for Tobacco Control), precum și Campania pentru Copii Fără Tutun (CTFK -Campaign for Tobacco-Free Kids). Eforturile lor au fost extrem de importante pentru ratificarea de către România a CCCT OMS și adoptarea noii legi de control al tutunului, și vor juca un rol important în adoptarea și punerea în aplicare a viitoarelor programe și politici de control al tutunului.

Pentru ca România să îşi îndeplinească obligaţia asumată în cadrul Planului global de acţiune împotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutun până în anul 2025 cu 30% faţă de anul 2010, este necesar ca prevalenţa fumatului curent (zilnic şi ocazional) să ajungă în anul 2025 la 21,8% iar a fumatului zilnic – la 18,4% din populaţia cu vârsta peste 15 ani.

Date privind politicile, strategiile, planurile de actiune si programele existente la nivel European si national

La nivel internaţional, au fost adoptate urmatoarele instrumente:

  • Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului a OMS
  • Agenda 2030 a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă
  • Principiul european de bună guvernare Sănătate în toate politicile
  • Directiva CE nr. 2014/40/CE privind produsele din tutun, ale cărei prevederi au fost adoptate de către ţara noastră
  • Planul global de acţiune împotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutun până în anul 2025 cu 30% faţă de anul 2010

La nivel naţional există, de asemenea, un set de instrumente:

  • Strategia Naţională de Sănătate 2014 - 2020
  • Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate
  • Legea nr. 15/2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din Tutun

Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate a fost elaborat pentru punerea in aplicare a direcţiilor strategice prevăzute în Strategia Naţională de Sănătate 2014 – 2020 răspunzând nevoilor de sprijinire a populaţiei în vederea adoptării unor comportamente favorabile sănătăţii. Acesta are ca scop creşterea constantă, în următorii 5 ani, a proporţiei populaţiei cu comportament favorabil sănătăţii, în special in rândul copiilor .

Categoriile de populaţie vizate sunt: copiii (preşcolari şi şcolari), persoanele din comunităţile rurale, persoanele din grupuri vulnerabile şi femeile însărcinate. Planul va fi implementat la nivelul comunităţilor prin programe de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate multianuale integrate, care îşi propun modificarea unor comportamente ce constituie factori de risc pentru principalele boli inregistrate in România.

Comportamentele care vor fi abordate sunt: comportamentele alimentare cu risc pentru sănătate, sedentarismul, consumul dăunător de alcool, consumul de droguri ilegale şi consumul neadecvat de medicamente, fumatul, comportamentele violente şi comportamentele sexuale cu risc.