18. 11. 07

Având în vedere faptul că expunerea la radiații în scopuri medicale depășește toate celelalte tipuri de expuneri din surse de radiații generate de om, Comisia Europeană și asumat responsabilitatea stabilirii și adoptării unor standarde de siguranță. Astfel, în vederea asigurării cadrului legal necesar utilizării optime a radiațiilor ionizante în scopuri medicale, a fost adoptată în 5 decembrie 2013, la nivel european, Directiva 2013/59/EURATOM, ”de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante”.

Această directivă a fost transpusă în România prin intermediul Legii nr. 63/2018, în vigoare de la 12 aprilie 2018, ”pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare.”

Conform textului acestei legi Ministerul Sănătății:

  1. ”stabilește și revizuiește ori de câte ori este cazul nivelurile de radiații referință în diagnostic;
  2. stabilește constrângeri de doză pentru expunerea persoanelor implicate în îngrijirea și susținerea pacienților și a voluntarilor care participă la cercetarea medicală sau biomedicală;
  3. elaborează și revizuiește ori de câte ori este necesar criteriile de prescriere pentru expunerile la radiații în scopuri medicale;
  4. stabilește procedurile pentru efectuarea auditelor clinice și controlează implementarea acestora;
  5. verifică respectarea nivelurilor de referință în diagnostic și a criteriilor de prescriere pentru expunerile medicale și impune măsuri corective, după caz;
  6. organizează, în colaborare cu CNCAN și Ministerul Educației Naționale sistemul de instruire și perfecționare a profesioniștilor din sănătate care necesită competențe specifice în domeniul practicilor medicale cu radiații ionizante;
  7. participă la elaborarea și implementarea planului național de acțiune împotriva riscurilor prezentate de expunerile la radonul din locuințe, clădirile cu acces public și locurile de muncă, în limita ariei de competență;
  8. elaborează materiale de informare, educare și comunicare cu privire la riscurile pentru sănătate datorate expunerii la radon.” 

De asemenea, se introduc 3 principii pentru utilizare radiațiilor ionizante în scopuri medicale, respectiv principiul justificării, al limitării dozelor și al optimizării acestora. La momentul dezvoltării acestui articol nu au putut fi identificate norme de implemntare a prevederilor acestei legi.

În ceea ce privește ghidurile naționale, în România a fost publicat în anul 2005 ”Ghidul de utilizare a examenelor radiologice şi imagistice medicale”, prin traducerea în limba română a ghidului de bune practici dezvoltat în Franța. Acest ghid se adresează specialiștilor în domeniu și cuprinde recomandări specifice pentru utilizarea examinărilor imagistice în diferitele patologii ale aparatelor și sistemelor organismului. De asemenea, menționăm ca resursă adresată populației generale lucrarea ”Radiologie Intervențională - Ghidul Pacientului ”, în cadrul căreia sunt prezentate informații cu privire la examinările radiologice intervenționale într-o manieră adaptată persoanelor fără cunoștințe în domeniul medical.

Este necesară o abordare echilibrată, care să evalueze avantajele multiple ale radiaţiilor ionizante asupra sănătății, asigurând în același timp şi  reducerea riscurilor. OMS coordonează în acest sens o INIȚIATIVĂ GLOBALĂ PRIVIND SIGURANȚA UTILIZĂRII RADIAȚIILOR ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII, în vederea utilizării eficiente a radiațiilor ionizante în medicină,  precum şi pentru punerea în aplicare a standardelor de siguranță împotriva  radiațiilor ionizante în cadrul instituțiilor medicale. Această inițiativă are trei domenii principale de activitate:

  • Evaluarea riscului
    • Evaluarea dozei de  iradiere în rândul populației, în urma utilizării radiațiilor ionizante în scop diagnostic sau terapeutic.
    • Cercetări în domeniul  protecției împotriva radiațiilor în medicină (acordând prioritate asistenței medicale pediatrice).
  • Managementul riscului
    • Reducerea expunerilor inutile la radiații (justificarea examinărilor medicale și optimizarea protecției).
    • Promovarea protecției iradierii ocupaționale în cadrul sistemelor de sănătate (medici, tehnicieni, personal auxiliar).
    • Prevenirea expunerilor accidentale și neintenționate, consolidarea securității radiațiilor și promovarea sistemelor de raportare și învățare.
    • Promovarea cooperării între autoritățile sanitare și organismele de reglementare în domeniul protecției împotriva radiațiilor.
  • Comunicarea privind riscurile
    • Elaborarea unei strategii de comunicare și furnizarea de instrumente care să sprijine dialogul beneficiu-risc (pentru furnizorii de servicii medicale, pacienții și tehnicieni).

România celebrează anul acesta pentru prima data Ziua Internaţională a Radiologiei. Temele din anii anteriori au fost:

  1. 2012 – Imagistica oncologică
  2. 2013 – Imagistica pulmonară
  3. 2014 – Imagistica creierului
  4. 2015 – Imagistica pediatrică
  5. 2016 – Imagistica în cancerul de sân
  6. 2017 – Imagistica de urgenţă

În aceeaşi dată de 8 noiembrie se celebrează şi Ziua Mondială a Radiografiei, organizată de Societatea tehnicienilor de radiologie, cu scopul de a promova meseria de tehnician radiolog şi de a conştientiza rolul acestora în sistemul de sănătate modern. Ziua Mondială a Radiografiei se celebrează din anul 2007. tema Zilei Mondiale a Radiografiei de anul acesta fiind Precizie şi compasiune. Din temele din anii trecuti amintim: Ne pasă de siguranta dvs. (2017), Asigurarea calităţii (2016).

18. 11. 06

SURSE DE RADIAŢII NATURALE

Zilnic suntem expuşi la surse naturale de radiaţii. În medie, 80% din doza anuală de radiaţie la care suntem expuşi provine din surse de radiaţii terestre si cosmice.

Surse de radiaţii tereste

Există peste 60 de Radionuclizi prezenți în natură în roci, sol, apă, aer şi chiar în organismele vii. Radonul este un gaz emis în mod natural de roci şi sol şi este principala sursă de radiaţie naturală.

Surse de radiaţii cosmice

Radiaţia cosmică străbate atmosfera Pământului şi ajunge la suprafaţa sa. Intensitatea ei variază mult cu altitudinea, astfel încât la altitudine mare suntem mai expuşi la radiaţii cosmice decât la nivelul mării. Unitatea de măsură pentru doza efectiva de radiaţii este SIEVERT (Sv).

Doza efectivă medie datorată radioactivităţii naturale pentru întreaga planetă este de 2.4 mSv pe an.

Expunerea naturală la radiaţii variază de la o zona geografică la alta, în funcţie de diferenţele geologice. Pentru România, doza efectivă medie de origine naturală este de 2,27 mSv pe an, fiind mai mică decât doza globală, conform datelor de pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

SURSE DE RADIAŢII ARTIFICIALE

Cele mai obişnuite surse artificiale de radiaţii sunt dispozitivele medicale care folosesc radiaţii X.

CARE SUNT RISCURILE EXPUNERII LA RADIAŢII MEDICALE?

Magnitudinea exactă a riscului generat de expunerea la doze mici de radiaţii emise în imagistica medicală continuă să fie un subiect controversat. Acest lucru se datorează faptului că sub 100 mSv, riscurile sunt prea mici pentru a fi măsurate în mod direct.

Doza de radiaţii în funcţie de tipul de investigaţii:

  • Investigaţii care folosesc RADIAŢIILE X
    • Radiografia dentară – 0,005 mSv
    • Radiografia pulmonară – 0,1 mSv
    • Mamografia - 0,7 mSv
    • CT cap – 2 mSv
    • CT toracic – 7 mSv
    • CT abdominal - 10 mSv
  • Investigaţii care folosesc ULTRASUNETE
    • Ecografia — fără iradiere
  • Investigaţii care folosesc CÂMP MAGNETIC
    • Rezonanţa Magnetică Nucleară — fără iradiere
18. 11. 06

Pe 8 noiembrie 2018 medicii radiologi, imagiști, tehnicienii și profesioniștii din domenii conexe celebrează la nivel mondial cea de-a șaptea ediție a Zilei Internaționale a Radiologiei (IDoR 2018), alegerea acestei date fiind legată de ziua de 8 noiembrie a anului 1895, ziua în care Wilhelm Conrad Röntgen a descoperit existența razelor X.

Scopul aniversării este conștientizarea și informarea populației cu privire la potențialul medical al imagisticii medicale, rolul esențial al radiologilor și al imagistilor în cadrul echipei medicale și standardele educaționale și profesionale crescute solicitate personalului care lucrează în domeniul imagisticii medicale.  

Imagistica medicală este una dintre cele mai captivante și progresive discipline medicale și un domeniu de activitate intensă în ceea ce privește cercetarea tehnologică și biologică. Radiografiile, RMN-urile, ecografiile și alte tehnici imagistice și imaginile asociate sunt cunoscute și atrag privirea multor persoane, dar indicațiile precise și valoarea acestor investigații nu sunt cunoscute la nivel populațional.

Imagistica inimii a fost aleasă ca principală temă pentru celebrarea IDoR 2018. Imagistica Inimii este o sub-specialitate în plină dezvoltare a radiologiei diagnostice, care contribuie la evaluarea și managementul pacienților cu boală cardiacă din întreaga lume. Specialiștii în imagistică cardiacă supervizează sau efectuează examinări imagistice folosind tehnologii precum tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN), utilizând imaginile rezultate în urma utilizării acestor investigații pentru a diagnostica și a monitoriza o gamă largă de afecțiuni cardiace.

Cele mai importante investigații din imagistica cardiacă sunt tomografia computerizată (CT) și rezonanța magentică nucleară (RMN):

CT-ul cardiac: a devenit o investigație importantă în procesul de evaluare non-invazivă a unei suspiciuni de boală coronariană, sprijinind medicii clinicieni în diagnosticul de excludere al bolii coronariene la pacienții cu simptomatologie non-specifică și cu rezultate neconcludente obținute în urma efectuării unor alte investigații. De asemenea, CT-ul cardiac joacă un rol important în evaluarea pre-intervenție a cordului în vederea efectuării unor proceduri de înlocuire percutană (cu ajutorul unui cateter) a valelor aortică sau mitrală.  

RMN-ul cardiac: este cel mai frecvent utilizat pentru vizualizarea și descrierea morfologiei cardiace și a caracterizării țesutului cardiac, sprijinind detectarea și caracterizarea cardiomiopatiilor, bolilor cardiace congenitale, a diferitelor tipuri de țesut cicatricial și în evaluarea bolilor cardiace valvulare.

Date statistice

La nivel mondial, în fiecare an sunt efectuate aproximativ 3,6 miliarde de examinări medicale diagnostice - radiografii. Acest număr continuă să crească pe măsură ce tot mai mulți oameni au acces la asistența medicală. Aproximativ 350 de milioane din aceste radiografii sunt efectuate la copiii sub 15 ani. De asemenea, se mai înregistrează 37 milionane de proceduri de medicină nucleară şi 7,5 milioane de tratamente radioterapice pe an.

Utilizarea radiațiilor ionizante pentru diagnosticare și tratament ajută milioane de pacienți la nivel mondial, permite diagnosticarea precoce și adesea oferă tratamente mai puțin invazive pentru diverse patologii. Tehnologia avansată a radiațiilor a deschis noi orizonturi în radiologia diagnostică și intervențională, medicina nucleară și radioterapie.

În timp ce dezvoltarea tehnologiei moderne în domeniul sănătății face ca noile aplicații să fie mai sigure, utilizarea lor necorespunzătoare poate duce la riscuri inutile în special la copii. Este necesară deci, o abordare echilibrată care să evalueze avantajele multiple ale radiaţiilor ionizante asupra sănătății, asigurând în același timp şi reducerea riscurilor.

Cheltuielile globale pe aparatură şi echipamente radiologice şi imagistice au crescut de la 145 miliarde de dolari americani în anul 1998 la 220 miliarde dolari americani în anul 2006. Costurile comparative ale examinarilor imagistice în cardiologie sunt reprezentate în graficul de mai jos: daca valoarea unei ecografii o consideram unitară, un CT cardiac este de 3, 1 ori mai scump, RMN-ul de 5,51 ori, iar un cateterism cardiac ghidat radiologic este de 19, 96 de ori mai costisitor.

Date statistice din România în perioada 2007-2017

În perioada 2007-2017 s-a constatat o tendință de scădere a numărului de radiografii efectuate, asociat cu o creștere a numărului de examinări CT și RMN, astfel că, dacă numărul de radiografii era, în 2007, de 2490081, în 2017 a scăzut la 1826707, în timp ce numărul tomografiilor a crescut de la 188271 (în 2007) la 362495 (în 2017), iar al RMN-urilor, de la 25203 efectuate în 2007, la 49929, în 2017.

În perioada 2007-2017, în România, s-a observat și o tendință de creștere a numărului de ecografii cardiace și coronarografii efectuate, asociate cu o scădere a numărului de radiografii toracice. Cele mai frecvente examinări radio-imagistice cardiace în România, în perioada 2007 – 2017 au fost radiografiile toracice (cu o medie de aproximativ 850000 investigații/an), ultrasonocardiografia bidimensională (în medie 180.000/an) și coronarografiile (simple sau împreună cu cateterism stâng), a căror frecvență s-a dublat în 2017 față de 2007, mai ales pentru coronarografiile simple.

POSTER ZMR 19102018

18. 09. 26

Rezultatele raportului “Tinerii și Contracepția: Un studiu al percepției la nivel global al tinerilor despre sex și contracepție”, 2017, au indicat:

  • Dintre cele 208 milioane de sarcini la nivel mondial, un procent de 41% sunt neplanificate/au aparut neplanificat.
  • Cunoștințele despre metodele de contracepție s-au îmbunătățit (15,5% dintre persoanele luate în studiu consideră că metoda coitus interruptus este de încredere, față de 36% dintre persoanele luate în studiu în anul 2009, însă numărul tinerilor care au facut sex neprotejat a crescut de la 36% în 2009, la 64,5% în 2017.
  • Anual, aproximativ 33 de milioane de sarcini nedorite sunt rezultatul eșecului contraceptiv sau al utilizării incorecte a metodelor de contracepție.
  • Dintre motivele pentru care tinerii au avut sex neprotejat:
    • indisponibilitatea contracepției s-a constatat la 29,4%;
    • un procent de 28,1% nu doreau să distrugă distracția,
    • 25,3% considerau că nu este posibilă o sarcină neintenționată (dintre care 40,3% în China și 36,6% în Coreea de Sud) și
    • 12,4% nu au folosit nici o metodă contraceptivă (dintre care 19,8% în Mexic, 18,3% în Spania, 20,3% în Rusia, 17,1% în Coreea de Sud).
  • Un procent de 39,8% dintre americani din SUA au decis să-și asume riscul apariției unei sarcini (cu cel puțin 10% mai mult decât colegii internaționali), iar 22,7% au explicat că partenerul lor a spus că contracepția a fost în regulă. 91,9% şi-au dorit contracepţie gratuită.
  • Începând cu anul 2017, 1,6 miliarde de femei de vârstă reproductivă (15-49 ani) locuiesc în regiuni în curs de dezvoltare. Aproximativ jumătate dintre acestea (885 de milioane de femei) doresc să evite o sarcină și aproximativ trei sferturi (671 milioane) dintre ele utilizează contraceptive moderne.

În regiunile în curs de dezvoltare, femeile care nu au acces la contracepţia modernă, reprezintă 84% din numărul de femei care au sarcini nedorite. Femeile care nu utilizează nici o metodă de contracepţie reprezintă procentual 74% din numărul de femei cu sarcini nedorite, în timp ce femeile care utilizează o metodă tradiţională reprezintă doar 10%. Proporția femeilor care nu au acces sau au acces limitat la metodele de contracepție modernă este cea mai mare în Africa Subsahariană (21%); cel mai mare număr absolut (70 de milioane de femei) trăiesc în Asia de Sud. Femeile din Africa Subsahariană și Asia de Sud reprezintă 39% dintre toate femeile din regiunile în curs de dezvoltare care doresc să evite sarcina și 57% dintre femeile cu acces limitat la contracepția modernă.

Tabel nr.1 - Regiuni OMS cu acces limitat la planificare familială prin metode moderne

tabel contr

Sursa: http://apps.who.int/gho/data/view.main.1610?lang=en

Zilnic, la nivel mondial, aproximativ 830 de femei mor din cauza complicațiilor legate de sarcină sau naștere!!!

Se estimează că în 2015, aproximativ 303.000 de femei au murit în timpul sarcinii și/sau nașterii precum și după naștere. Aproape toate aceste decese ar fi putut fi prevenite. Adolescentele se confruntă cu un risc mai ridicat de complicații și de deces ca rezultat al sarcinii, decât alte femei. Îngrijirea calificată înainte, în timpul și după nașterea copilului poate salva viața femeilor și a nou-născuților.

Pentru perioada 2016 - 2030, unul dintre obiectivele privind dezvoltarea durabilă este reducerea ratei globale a mortalității materne la mai puțin de 70 la 100.000 de născuți-vii.

Aproximativ 16 milioane de fete cu vârste între 15 și 19 ani și 2,5 milioane de fete sub 16 ani nasc în fiecare an, în regiuni în curs de dezvoltare. În fiecare an, aproximativ 21 de milioane de fete cu vârste între 15 și 19 ani și 2 milioane de fete cu vârsta sub 15 ani rămân însărcinate în regiunile în curs de dezvoltare.

Complicațiile în timpul sarcinii și al nașterii sunt principala cauză a deceselor la fete de 15-19 ani la nivel mondial. În fiecare an, aproximativ 3,9 milioane de fete cu vârste între 15 și 19 ani suferă avorturi cu risc.

Mamele adolescente (cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani) se confruntă cu riscuri mai ridicate de eclampsie, endometrită puerperală și infecții sistemice decât femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani.

Inițiativa de creare a Atlasului mondial cu privire la CONTRACEPȚIE – de către Forumul European al Populației și Dezvoltării (EPF), în parteneriat cu Third-I (companie de consultanță de analiză și management al datelor) și grupul de experți în domeniul sănătății și drepturilor sexuale și reproductive, urmărește politicile guvernelor legate de accesul la metode contraceptive, consiliere în planificarea familială și furnizarea online de informații despre contracepție.

contr2

Date privind accesibilitatea la metodele moderne de contracepție / planificare familială:

  1. 18,8% - 49% – Bosnia-Herzegovina, Muntenegru, Azarbaijan, Cipru, Georgia, Ungaria, Polonia, Rusia, Bulgaria, Belarus, Grecia, Slovacia, Andorra;
  2. 50,1% - 52,8% – Islanda, Albania, Malta, Armenia, Cehia, Lituania, Macedonia;
  3. 55,2% - 59,3% – Elveția, Italia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Ucraina, România (57,9%), Serbia, Croația;
  4. 60,8% - 73,9% – Irlanda, Portugalia, Spania, Luxembourg, Suedia, Estonia, Austria, Slovenia, Moldova, Turcia, Kosovo;
  5. 75,7% - 90,1% – Norvegia, Marea Britanie, Belgia, Franța, Germania, Olanda. În Europa, peste 43% din sarcini sunt neplanificate.

În medie, contracepția este utilizată de 69,2% dintre europencele cu vârste între 15 – 49 ani căsătorite sau aflate în uniuni consensuale.

18. 09. 25

Ziua Mondială a Contracepţiei are loc în fiecare an pe 26 septembrie. Sloganul zilei pentru acest an este “Contracepţia: Viaţa ta este responsabilitatea ta!", iar scopul – informarea populației generale, mai ales a tinerilor despre metodele contraceptive, în vederea alegerilor corecte pentru sănătatea sexuală. Contracepția/planificarea familială permite persoanelor să decidă asupra numărului dorit de copii și asupra intervalului dintre sarcini.

România este pe primul loc în UE în ceea ce privește numărul de copii născuți de mame cu vârste sub 15 ani, reprezentând o treime dintre toate cazurile Uniunii Europene (676 născuți vii din 2000), conform unui comunicat al Sociețății de Educație contraceptivă și sexuală.

Fenomenul copiilor cu copii este un fenomen social, pentru că efectele nu se limitează la situația unei mame sau a unei comunități, ci vizează, în lanț, sănătatea fizică și emoțională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil și supus riscurilor sociale. Pe de altă parte, mamele minore sunt mai predispuse să nască prematur, iar prematuritatea rămâne una dintre cauzele majore ale mortalității infantile”. (Gabriela Alexandrescu - Salvați Copiii, România).

Faptul că se înregistrează un număr crescut de sarcini la minore, apărând fenomenul copii cu copii, la vârsta la care dezvoltarea fizică și emoțională sunt incomplete, cu consecințe negative (abandon școlar, copii abandonați în spitale sau orfelinate, copii născuți prematur, risc de mortalitate maternă și infantilă și alte complicații la naștere), justifică acordarea unei atenții mai mari contracepției.

Contracepția, noțiunile despre sănătatea sexuală și reproductivă, vin în sprijinul înlăturării fenomenului prin conștientizarea și înțelegerea din partea mamelor, a părinților, a cuplurilor, precum și în sprijinul evitării sarcinilor nedorite și a responsabilizării fetelor și femeilor legate de faptul că fiecare copil contează.

Promovarea planificării familiale și asigurarea accesului la metode contraceptive preferate pentru femei și cupluri este esențială pentru asigurarea bunăstării și autonomiei femeilor, sprijinind sănătatea și dezvoltarea comunităților, deoarece planificarea familială:

  1. reduce necesitatea avortului, în special a celui nesigur/cu riscuri;
  2. consolidează drepturile cetățenilor pentru a decide numărul și intervalul dintre nașterile copiilor lor;
  3. previne decesele mamei și copiilor, prin prevenirea sarcinii neintenționate/nedorite;
  4. permite oamenilor să aibă numărul dorit de copii și să determine distanțele dintre sarcini, prin utilizarea metodelor contraceptive și tratamentul infertilității;
  5. păstrează fertilitatea și evită sarcinile la risc.

Un studiu efectuat în 2009 la 3.850 tineri (15-24 ani) din 18 țări de pe 4 continente (Asia-Pacific, Europa, America Latină, America de Nord) cu privire la contraceptive, arată:

  • Unul din trei tineri (36%) practică sexul neprotejat.
  • Unul din trei tineri (35%) nu utilizează contraceptive înainte de a practica sex.
  • Unul din trei tineri (36%) afirmă că metoda coitus interruptus este eficientă și (19%) o utilizează.
  • Media vârstei la primul contact sexual este de 16 ani.

Încă din cele mai vechi timpuri femeile au încercat să prevină o sarcină sau să scape de o sarcină nedorită. De aceea sunt și o multitudine de metode apărute de-a lungul timpului în funcție de progresul tehnologic al momentului. În același timp există însă și un număr imens de femei care au murit provocându-și singure avortul

Mai mult, unele metode de planificare familială , cum ar fi prezervativele, ajută la prevenirea transmiterii HIV și a altor infecții cu transmitere sexuală. Un număr de 214 milioane de femei de vârstă reproductivă din țările în curs de dezvoltare care doresc să evite sarcina, nu utilizează o metodă contraceptivă modernă.