18. 11. 06

Pe 8 noiembrie 2018 medicii radiologi, imagiști, tehnicienii și profesioniștii din domenii conexe celebrează la nivel mondial cea de-a șaptea ediție a Zilei Internaționale a Radiologiei (IDoR 2018), alegerea acestei date fiind legată de ziua de 8 noiembrie a anului 1895, ziua în care Wilhelm Conrad Röntgen a descoperit existența razelor X.

Scopul aniversării este conștientizarea și informarea populației cu privire la potențialul medical al imagisticii medicale, rolul esențial al radiologilor și al imagistilor în cadrul echipei medicale și standardele educaționale și profesionale crescute solicitate personalului care lucrează în domeniul imagisticii medicale.  

Imagistica medicală este una dintre cele mai captivante și progresive discipline medicale și un domeniu de activitate intensă în ceea ce privește cercetarea tehnologică și biologică. Radiografiile, RMN-urile, ecografiile și alte tehnici imagistice și imaginile asociate sunt cunoscute și atrag privirea multor persoane, dar indicațiile precise și valoarea acestor investigații nu sunt cunoscute la nivel populațional.

Imagistica inimii a fost aleasă ca principală temă pentru celebrarea IDoR 2018. Imagistica Inimii este o sub-specialitate în plină dezvoltare a radiologiei diagnostice, care contribuie la evaluarea și managementul pacienților cu boală cardiacă din întreaga lume. Specialiștii în imagistică cardiacă supervizează sau efectuează examinări imagistice folosind tehnologii precum tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN), utilizând imaginile rezultate în urma utilizării acestor investigații pentru a diagnostica și a monitoriza o gamă largă de afecțiuni cardiace.

Cele mai importante investigații din imagistica cardiacă sunt tomografia computerizată (CT) și rezonanța magentică nucleară (RMN):

CT-ul cardiac: a devenit o investigație importantă în procesul de evaluare non-invazivă a unei suspiciuni de boală coronariană, sprijinind medicii clinicieni în diagnosticul de excludere al bolii coronariene la pacienții cu simptomatologie non-specifică și cu rezultate neconcludente obținute în urma efectuării unor alte investigații. De asemenea, CT-ul cardiac joacă un rol important în evaluarea pre-intervenție a cordului în vederea efectuării unor proceduri de înlocuire percutană (cu ajutorul unui cateter) a valelor aortică sau mitrală.  

RMN-ul cardiac: este cel mai frecvent utilizat pentru vizualizarea și descrierea morfologiei cardiace și a caracterizării țesutului cardiac, sprijinind detectarea și caracterizarea cardiomiopatiilor, bolilor cardiace congenitale, a diferitelor tipuri de țesut cicatricial și în evaluarea bolilor cardiace valvulare.

Date statistice

La nivel mondial, în fiecare an sunt efectuate aproximativ 3,6 miliarde de examinări medicale diagnostice - radiografii. Acest număr continuă să crească pe măsură ce tot mai mulți oameni au acces la asistența medicală. Aproximativ 350 de milioane din aceste radiografii sunt efectuate la copiii sub 15 ani. De asemenea, se mai înregistrează 37 milionane de proceduri de medicină nucleară şi 7,5 milioane de tratamente radioterapice pe an.

Utilizarea radiațiilor ionizante pentru diagnosticare și tratament ajută milioane de pacienți la nivel mondial, permite diagnosticarea precoce și adesea oferă tratamente mai puțin invazive pentru diverse patologii. Tehnologia avansată a radiațiilor a deschis noi orizonturi în radiologia diagnostică și intervențională, medicina nucleară și radioterapie.

În timp ce dezvoltarea tehnologiei moderne în domeniul sănătății face ca noile aplicații să fie mai sigure, utilizarea lor necorespunzătoare poate duce la riscuri inutile în special la copii. Este necesară deci, o abordare echilibrată care să evalueze avantajele multiple ale radiaţiilor ionizante asupra sănătății, asigurând în același timp şi reducerea riscurilor.

Cheltuielile globale pe aparatură şi echipamente radiologice şi imagistice au crescut de la 145 miliarde de dolari americani în anul 1998 la 220 miliarde dolari americani în anul 2006. Costurile comparative ale examinarilor imagistice în cardiologie sunt reprezentate în graficul de mai jos: daca valoarea unei ecografii o consideram unitară, un CT cardiac este de 3, 1 ori mai scump, RMN-ul de 5,51 ori, iar un cateterism cardiac ghidat radiologic este de 19, 96 de ori mai costisitor.

Date statistice din România în perioada 2007-2017

În perioada 2007-2017 s-a constatat o tendință de scădere a numărului de radiografii efectuate, asociat cu o creștere a numărului de examinări CT și RMN, astfel că, dacă numărul de radiografii era, în 2007, de 2490081, în 2017 a scăzut la 1826707, în timp ce numărul tomografiilor a crescut de la 188271 (în 2007) la 362495 (în 2017), iar al RMN-urilor, de la 25203 efectuate în 2007, la 49929, în 2017.

În perioada 2007-2017, în România, s-a observat și o tendință de creștere a numărului de ecografii cardiace și coronarografii efectuate, asociate cu o scădere a numărului de radiografii toracice. Cele mai frecvente examinări radio-imagistice cardiace în România, în perioada 2007 – 2017 au fost radiografiile toracice (cu o medie de aproximativ 850000 investigații/an), ultrasonocardiografia bidimensională (în medie 180.000/an) și coronarografiile (simple sau împreună cu cateterism stâng), a căror frecvență s-a dublat în 2017 față de 2007, mai ales pentru coronarografiile simple.

POSTER ZMR 19102018

18. 09. 26

Rezultatele raportului “Tinerii și Contracepția: Un studiu al percepției la nivel global al tinerilor despre sex și contracepție”, 2017, au indicat:

  • Dintre cele 208 milioane de sarcini la nivel mondial, un procent de 41% sunt neplanificate/au aparut neplanificat.
  • Cunoștințele despre metodele de contracepție s-au îmbunătățit (15,5% dintre persoanele luate în studiu consideră că metoda coitus interruptus este de încredere, față de 36% dintre persoanele luate în studiu în anul 2009, însă numărul tinerilor care au facut sex neprotejat a crescut de la 36% în 2009, la 64,5% în 2017.
  • Anual, aproximativ 33 de milioane de sarcini nedorite sunt rezultatul eșecului contraceptiv sau al utilizării incorecte a metodelor de contracepție.
  • Dintre motivele pentru care tinerii au avut sex neprotejat:
    • indisponibilitatea contracepției s-a constatat la 29,4%;
    • un procent de 28,1% nu doreau să distrugă distracția,
    • 25,3% considerau că nu este posibilă o sarcină neintenționată (dintre care 40,3% în China și 36,6% în Coreea de Sud) și
    • 12,4% nu au folosit nici o metodă contraceptivă (dintre care 19,8% în Mexic, 18,3% în Spania, 20,3% în Rusia, 17,1% în Coreea de Sud).
  • Un procent de 39,8% dintre americani din SUA au decis să-și asume riscul apariției unei sarcini (cu cel puțin 10% mai mult decât colegii internaționali), iar 22,7% au explicat că partenerul lor a spus că contracepția a fost în regulă. 91,9% şi-au dorit contracepţie gratuită.
  • Începând cu anul 2017, 1,6 miliarde de femei de vârstă reproductivă (15-49 ani) locuiesc în regiuni în curs de dezvoltare. Aproximativ jumătate dintre acestea (885 de milioane de femei) doresc să evite o sarcină și aproximativ trei sferturi (671 milioane) dintre ele utilizează contraceptive moderne.

În regiunile în curs de dezvoltare, femeile care nu au acces la contracepţia modernă, reprezintă 84% din numărul de femei care au sarcini nedorite. Femeile care nu utilizează nici o metodă de contracepţie reprezintă procentual 74% din numărul de femei cu sarcini nedorite, în timp ce femeile care utilizează o metodă tradiţională reprezintă doar 10%. Proporția femeilor care nu au acces sau au acces limitat la metodele de contracepție modernă este cea mai mare în Africa Subsahariană (21%); cel mai mare număr absolut (70 de milioane de femei) trăiesc în Asia de Sud. Femeile din Africa Subsahariană și Asia de Sud reprezintă 39% dintre toate femeile din regiunile în curs de dezvoltare care doresc să evite sarcina și 57% dintre femeile cu acces limitat la contracepția modernă.

Tabel nr.1 - Regiuni OMS cu acces limitat la planificare familială prin metode moderne

tabel contr

Sursa: http://apps.who.int/gho/data/view.main.1610?lang=en

Zilnic, la nivel mondial, aproximativ 830 de femei mor din cauza complicațiilor legate de sarcină sau naștere!!!

Se estimează că în 2015, aproximativ 303.000 de femei au murit în timpul sarcinii și/sau nașterii precum și după naștere. Aproape toate aceste decese ar fi putut fi prevenite. Adolescentele se confruntă cu un risc mai ridicat de complicații și de deces ca rezultat al sarcinii, decât alte femei. Îngrijirea calificată înainte, în timpul și după nașterea copilului poate salva viața femeilor și a nou-născuților.

Pentru perioada 2016 - 2030, unul dintre obiectivele privind dezvoltarea durabilă este reducerea ratei globale a mortalității materne la mai puțin de 70 la 100.000 de născuți-vii.

Aproximativ 16 milioane de fete cu vârste între 15 și 19 ani și 2,5 milioane de fete sub 16 ani nasc în fiecare an, în regiuni în curs de dezvoltare. În fiecare an, aproximativ 21 de milioane de fete cu vârste între 15 și 19 ani și 2 milioane de fete cu vârsta sub 15 ani rămân însărcinate în regiunile în curs de dezvoltare.

Complicațiile în timpul sarcinii și al nașterii sunt principala cauză a deceselor la fete de 15-19 ani la nivel mondial. În fiecare an, aproximativ 3,9 milioane de fete cu vârste între 15 și 19 ani suferă avorturi cu risc.

Mamele adolescente (cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani) se confruntă cu riscuri mai ridicate de eclampsie, endometrită puerperală și infecții sistemice decât femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani.

Inițiativa de creare a Atlasului mondial cu privire la CONTRACEPȚIE – de către Forumul European al Populației și Dezvoltării (EPF), în parteneriat cu Third-I (companie de consultanță de analiză și management al datelor) și grupul de experți în domeniul sănătății și drepturilor sexuale și reproductive, urmărește politicile guvernelor legate de accesul la metode contraceptive, consiliere în planificarea familială și furnizarea online de informații despre contracepție.

contr2

Date privind accesibilitatea la metodele moderne de contracepție / planificare familială:

  1. 18,8% - 49% – Bosnia-Herzegovina, Muntenegru, Azarbaijan, Cipru, Georgia, Ungaria, Polonia, Rusia, Bulgaria, Belarus, Grecia, Slovacia, Andorra;
  2. 50,1% - 52,8% – Islanda, Albania, Malta, Armenia, Cehia, Lituania, Macedonia;
  3. 55,2% - 59,3% – Elveția, Italia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Ucraina, România (57,9%), Serbia, Croația;
  4. 60,8% - 73,9% – Irlanda, Portugalia, Spania, Luxembourg, Suedia, Estonia, Austria, Slovenia, Moldova, Turcia, Kosovo;
  5. 75,7% - 90,1% – Norvegia, Marea Britanie, Belgia, Franța, Germania, Olanda. În Europa, peste 43% din sarcini sunt neplanificate.

În medie, contracepția este utilizată de 69,2% dintre europencele cu vârste între 15 – 49 ani căsătorite sau aflate în uniuni consensuale.

18. 09. 25

Ziua Mondială a Contracepţiei are loc în fiecare an pe 26 septembrie. Sloganul zilei pentru acest an este “Contracepţia: Viaţa ta este responsabilitatea ta!", iar scopul – informarea populației generale, mai ales a tinerilor despre metodele contraceptive, în vederea alegerilor corecte pentru sănătatea sexuală. Contracepția/planificarea familială permite persoanelor să decidă asupra numărului dorit de copii și asupra intervalului dintre sarcini.

România este pe primul loc în UE în ceea ce privește numărul de copii născuți de mame cu vârste sub 15 ani, reprezentând o treime dintre toate cazurile Uniunii Europene (676 născuți vii din 2000), conform unui comunicat al Sociețății de Educație contraceptivă și sexuală.

Fenomenul copiilor cu copii este un fenomen social, pentru că efectele nu se limitează la situația unei mame sau a unei comunități, ci vizează, în lanț, sănătatea fizică și emoțională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil și supus riscurilor sociale. Pe de altă parte, mamele minore sunt mai predispuse să nască prematur, iar prematuritatea rămâne una dintre cauzele majore ale mortalității infantile”. (Gabriela Alexandrescu - Salvați Copiii, România).

Faptul că se înregistrează un număr crescut de sarcini la minore, apărând fenomenul copii cu copii, la vârsta la care dezvoltarea fizică și emoțională sunt incomplete, cu consecințe negative (abandon școlar, copii abandonați în spitale sau orfelinate, copii născuți prematur, risc de mortalitate maternă și infantilă și alte complicații la naștere), justifică acordarea unei atenții mai mari contracepției.

Contracepția, noțiunile despre sănătatea sexuală și reproductivă, vin în sprijinul înlăturării fenomenului prin conștientizarea și înțelegerea din partea mamelor, a părinților, a cuplurilor, precum și în sprijinul evitării sarcinilor nedorite și a responsabilizării fetelor și femeilor legate de faptul că fiecare copil contează.

Promovarea planificării familiale și asigurarea accesului la metode contraceptive preferate pentru femei și cupluri este esențială pentru asigurarea bunăstării și autonomiei femeilor, sprijinind sănătatea și dezvoltarea comunităților, deoarece planificarea familială:

  1. reduce necesitatea avortului, în special a celui nesigur/cu riscuri;
  2. consolidează drepturile cetățenilor pentru a decide numărul și intervalul dintre nașterile copiilor lor;
  3. previne decesele mamei și copiilor, prin prevenirea sarcinii neintenționate/nedorite;
  4. permite oamenilor să aibă numărul dorit de copii și să determine distanțele dintre sarcini, prin utilizarea metodelor contraceptive și tratamentul infertilității;
  5. păstrează fertilitatea și evită sarcinile la risc.

Un studiu efectuat în 2009 la 3.850 tineri (15-24 ani) din 18 țări de pe 4 continente (Asia-Pacific, Europa, America Latină, America de Nord) cu privire la contraceptive, arată:

  • Unul din trei tineri (36%) practică sexul neprotejat.
  • Unul din trei tineri (35%) nu utilizează contraceptive înainte de a practica sex.
  • Unul din trei tineri (36%) afirmă că metoda coitus interruptus este eficientă și (19%) o utilizează.
  • Media vârstei la primul contact sexual este de 16 ani.

Încă din cele mai vechi timpuri femeile au încercat să prevină o sarcină sau să scape de o sarcină nedorită. De aceea sunt și o multitudine de metode apărute de-a lungul timpului în funcție de progresul tehnologic al momentului. În același timp există însă și un număr imens de femei care au murit provocându-și singure avortul

Mai mult, unele metode de planificare familială , cum ar fi prezervativele, ajută la prevenirea transmiterii HIV și a altor infecții cu transmitere sexuală. Un număr de 214 milioane de femei de vârstă reproductivă din țările în curs de dezvoltare care doresc să evite sarcina, nu utilizează o metodă contraceptivă modernă.

18. 09. 19

-date furnizate de autoritățile publice locale și publicate în cotidiene locale sau naționale-

La Sibiu, pista de biciclete este o investiţie importantă pentru oraş. Bicicliştii au la dispoziţie peste 50 km de pistă realizaţi pe arterele principale, astfel încât aceştia pot folosi mai în siguranţă acest mijloc de transport. Amenajarea acestei piste este un semnal pe care municipalitatea a dorit să îl dea pentru a încuraja folosirea bicicletei ca mijloc de transport în defavoarea altor mijloace.

Anul 2012 a înregistrat la Sibiu deschiderea unui Centru de închirieri de biciclete.

La data de 1 Mai 2013, 300 de sibieni (220 de cicliști și 80 de alergători) au ignorat temperatura de afară și și-au dat întâlnire în zona Hotelului Hilton, pentru a participa la prima ediție a „Mișcării pentru Sănătate”. Scopul competiției, care a inclus o probă de ciclism, una de alergare pe şosea şi o probă de ştafetă (7 x 2.500 metri), a fost acela de a marca necesitatea construirii unei noi piste de biciclete care să închidă „bucla” traseelor existente.

În aprilie 2018 Primăria Sibiu a publicat tema de proiectare pentru realizarea pe fonduri europene a primei piste de biciclete care să conecteze un cartier de centrul orașului.

În 2012, municipiul Iași a închis centrul istoric circulației mașinilor. A fost nevoie de negocieri intense pentru ca hotărârea să fie aprobată, dar a reușit. După trei ani de la introducerea ei, nivelul de dioxid de carbon a scăzut în timpul zilei cu aproape 8%, iar dioxidul de azot cu 7,5%. 90% din opinia publică acceptă această decizie.

Tot la Iași, s-a luat recent hotărârea de a implementa semafoare cu prioritate pentru autobuze, tramvaie si taxiuri pe coridorul special alocat. Rezultatul a fost o creștere a gradului de satisfacție a călătorilor cu 45%. Datorită acestor servicii, 88% ajung la timp, înregistrându-se și o creștere a vitezei de deplasare a autobuzelor la orele de vârf.

În Craiova, sistemul electric de tramvai și infrastructura erau din anii 1980. Era nevoie de îmbunătățiri pentru a crește siguranța și confortul pasagerilor și de reduceri substanțiale de costuri. Prin instalarea unui nou sistem s-a realizat reducerea cu 40% a consumului de electricitate pe tramvaiele modernizate.

În Bucureşti, din acest an, 2018, demareaza proiectul de construire și începere a lucrărilor a încă 67 de kilometri de piste de biciclete pe patru trasee. În total, vor exista 240 de kilometri de piste pentru biciclete în Bucureşti. De asemenea, Primăria Capitalei a anunţat că urmăreşte introducerea unui sistem de transport public cu biciclete cu crearea de staţii de închiriere, parcări şi achiziţionarea de biciclete pentru utilizare de către public.

Timişoara 2010: Începând din luna august 2014, Timişoara intră în rândul oraşelor europene cu biciclete de închiriat în mai multe zone din oraş.

O altă abordare a campaniei a avut loc pe 6 iulie 2014, când sexul feminin și-a luat ca temă = Pedalează în fustă pe bicicletă! Biciclistele militează pentru un oraș mai frumos în cadrul unei plimbări simultan în mai multe orașe din România. Fetele în fustă și pe bicicletă s-au întâlnit în aceeași zi, pe 6 iulie, în Alba Iulia, Baia Mare, Brașov, București, Cluj, Deva și Iași!

Cea mai lungă pistă de biciclete din România - 2012: Izbânda în anul 2011 a celor din Asociația Unda Verde a stârnit multă admirație. Puține ONG-uri au reușit să pună la punct o pistă de biciclete care leagă două orașe, cum este cea dintre Târgu Mureș și Reghin, realizată printr-un proiect coordonat de un ONG românesc.

Benzinăriile electrice - Pentru reducerea poluării urbane, Guvernul a elaborat o strategie pentru marile orașe ale României. Peste doar trei ani, până în 2020, în România vor fi cel puţin 1.000 de puncte de alimentare a maşinilor cu combustibili alternativi. Un număr de 166 de benzinării vor fi în orașe, iar restul pe șosele asigurându-se conectivitatea interurbană și cea transfrontalieră.

Harta stațiilor se va prezenta astfel:

  1. București = 50 puncte de reîncărcare cu energie electrică şi 10 stații de realimentare cu GNC.
  2. Bacău, Brașov, Brăila, Galați, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești, Timișoara, Baia Mare, Pitești = câte 5 puncte de reîncărcare cu energie electrică (total: 65 de puncte) şi câte 1 stație de realimentare cu GNC (total: 13 stații).
  3. Arad, Reșița, Drobeta Turnu-Severin, Deva, Zalău, Satu-Mare, Bistrița, Suceava, Botoșani, Piatra Neamț, Târgu Mureș, Vaslui, Miercurea Ciuc, Bacău, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Focșani, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște, Buzău, Tulcea, Târgu Jiu, Slatina, Alexandria, Slobozia, Călărași, Giurgiu = 1 punct de reîncărcare cu energie electrică (total: 28 de puncte).

Sistemul Bla Bla Car in România - Ridesharing de încredere

O altă abordare a reducerii poluării o constituie introducerea și în România a sistemului de partajare a călătoriilor. Din martie 2015, BlaBlaCar, a devenit cea mai mare și de încredere comunitate de ridesharing din lume. Comunitatea BlaBlaCar are peste 10 milioane de membri din 18 țări. De curând acest sistem a devenit funcțional și în România în special pentru deplasările interne de persoane. Funcționează ca un serviciu de transport prin intermediul unei platforme online.

Avantajele unui astfel de sistem sunt: transportul e mai prietenos decât în orice alt transport rutier, costurile de transport reduse, funcționeză door-to-door pentru economie de timp etc.

Statisticile BlaBlaCar arată următoarele aspecte ale sistemului:

  • 10 milioane de călători în fiecare trimestru;
  • peste 3 miliarde de kilometri parcurşi de membri împreună;
  • aproximativ 1,5 miliarde de lei economisiţi de conducătorii noştri auto în fiecare an;
  • valoare estimată de 1 milion de tone de emisii de CO2 evitate în ultimele 12 luni;
  • medie de ocupare a maşinii de 2,8 persoane.

Automatele pentru colete InPost în România susțin multimodalitatea.

Începând cu anul 2014 s-a implementat și în România sistemul InPost prin amplasarea a 500 de automate de colete în zone publice, cu trafic ridicat, precum supermarketuri, benzinării, stații de metrou, centre comerciale. Automatele InPost permit ridicarea 24/24 a cumpărăturilor comandate prin magazinele online.

La plasarea comenzii, clienții optează pentru serviciul de livrare InPost și aleg automatul din zona de unde doresc să ridice coletul. Aceștia pot monitoriza livrarea și primesc notificări prin sms și e-mail la sosirea pachetului, precum și un cod utilizat pentru a deschide caseta.

Expansiunea sistemului în România face parte dintr-un plan amplu de dezvoltare și investiții la nivel european de 300 mil. Euro. Sistemul eficientizează logistica de transport prin reducerea distanțelor parcurse de către curieri, ceea ce face ca InPost să ofere o alternativă mai ieftină și mai puțin poluantă la livrările actuale.

18. 09. 18

SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂŢII 2018 este o campanie ce se adresează populaţiei generale, îndemnând în mod special participarea la această manifestare a celor care folosesc mult mașina personală pentru deplasările urbane.

Ce este activitatea fizică? Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), activitatea fizică este orice mişcare a corpului produsă de musculatura scheletică, care necesită consum de energie. Termenul de „activitate fizică” nu trebuie confundat cu “sportul” sau ”exerciţiile fizice” care sunt sub-categorii ale activităţii fizice cu caracter planificat, structurat, repetitiv şi care au ca scop dezvoltarea sau menţinerea condiţiei fizice. Pe lângă aceste forme structurate, în conceptul de activitate fizică sunt cuprinse și activitățile legate de transport – mersul pe jos și mersul pe bicicletă, la și de la locul de muncă. Activitățile fizice de intensitate moderată practicate în mod regulat – precum mersul pe jos și pe bicicletă prezintă beneficii importante pentru sănătate: menținerea greutății corporale normale, reducerea riscului pentru boli cardiovasculare, diabet, cancer de sân și de colon, depresie.

OMS recomandă pentru copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani cel puțin 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată-crescută în fiecare zi precum și activități de tonifiere musculară și fortificare osoasă de cel puțin 3 ori pe săptămână.  

În scopul asigurării educaţiei pentru sănătate a populaţiei, în 2009, Consiliul Național al audiovizualului a introdus printre alte mesaje și pe cel referitor la activitatea fizică: ”Pentru o viaţă sănătoasă, faceţi mişcare cel puţin 30 de minute în fiecare zi.”

În condițiile în care adulții din România au probleme mari de mentalitate privind utilizarea bicicletei ca mijloc alternativ de transport, tinerii reprezintã segmentul mai deschis unei noi atitudini în ceea ce privește mobilitatea personalã, cu creștere an de an. Conform EUROBAROMETRULUI 334 din Martie 2010, România se situa printre țările cu procentele cele mai reduse privind practicarea exercițiului fizic - locul 6 în ordine descrescătoare (la egalitate cu Polonia) din 27 de State Membre ale Uniunii Europene, cu 49% dintre respondenții din populația generală raportând că nu fac sport niciodată, față de 39% media europeană. În anul 2014, (EUROBAROMETRUL 412, Martie 2014) acest procent a crescut la 60% din populație, clasând România pe locul 4 în același clasament, la egalitate cu Italia, la o diferență aproape dublă, de 19%, față de media europeană de 40% care declară că nu practică sport niciodată.

În ceea ce privește activitatea fizică practicată în afara activităților sportive organizate (precum mersul pe jos sau pe bicicletă în scop de transport, dansul sau grădinăritul) în anul 2010 România se clasa pe locul 4 din 27 de State Membre, cu 27% din respondenții din populația generală declarând că nu practică niciodată activități fizice, cu 13% în plus față de media UE (14%). Acest procent crescuse la 36% în anul 2014, situând România pe locul 8 din 27 de State Membre, la diferență de 6% în plus față de media UE, 30%. În ceea ce privește activitatea fizică în rândul adolescenților, România se situează pe locul 22 în ordine descrescătoare a frecvenței elevilor de 15 ani care efectuează cel puţin o oră de activitate fizică de intensitate moderată-crescută în fiecare zi, frecvenţă înregistrată într-un şir de 41 de state. În ceea ce privește diferența între sexe, în România se constată un procent aproape dublu (21%) al băieților care practică activități fizice moderate-intense cel puțin o oră în fiecare zi, în comparație cu fetele (11%).