18. 03. 20

SĂNĂTATEA ORALĂ este o componentă fundamentală a sănătății și include capacitatea de a vorbi, zâmbi, mirosi, gusta, atinge, mesteca, înghiți și de a exprima o serie de emoții prin intermediul expresiei faciale, cu încredere și fără durere, discomfort sau boli cranio-faciale complexe.

SĂNĂTEATEA ORALĂ ESTE MAI MULT DECÂT UN ZÂMBET FRUMOS. ÎNSEAMNĂ SĂNĂTATEA:

  1. dinților
  2. gingiilor
  3. limbii
  4. mușchilor masticatori
  5. buzelor
  6. glandelor salivare
  7. palatului dur+moale
  8. maxilarului și mandibulei

FACTORII DE RISC:

  • IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ și lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază cu afecțiuni gingivale și carii dentare.
  • DIETA bogată în zahăr și grăsimi și săracă în fibre, vitamine și minerale esențiale se asociază cu carii dentare și pierderea prematură a dinților.
  • FUMATUL este implicat în numeroase afecțiuni incluzând cancerul oro-faringian, afecțiuni periodontale și a altor țesuturi din cavitatea bucală, pierderea dinților.
  • CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL crește riscul apariției cancerului cavității bucale. Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale și violența fizică, care adesea conduc la fracturi ale oaselor feței sau dinților.
  • FOLOSIREA NEADECVATĂ A ECHIPAMENTELOR DE PROTECȚIE în timpul practicării anumitor sporturi sau utilizării vehiculelor cu motor, poate fi cauza unor traumatisme faciale.

MĂSURI DE PREVENIRE A PROBLEMELOR SE SĂNĂTATE ORALĂ:

  • Cariile sunt produse de bacterii, de aceea igiena orală este esențială pentru îndepărtarea lor.
  • Periați-vă regulat dinții, de cel puțin 2 ori pe zi, dimineața după micul dejun și seara înainte de culcare, timp de 3 minute! Respectă ordinea corectă de periaj.
  • Folosiți apă de gură fără alcool (o dată pe zi, clătiți timp de 1 minut). Curățați-vă limba, o dată pe zi!
  • Curățați-vă spațiul interdentar folosind ața sau periuța interdentară.
  • Nu treceți cu vederea problemele dentare sau gingivale!
  • Simptome precum inflamația sau sângerările gingivale nu trebuie neglijate deoarece, cu timpul, ele pot deveni mult mai grave.
  • Vizitați o dată la 6 luni medicul dentist, chiar și atunci când nu simțiți că aveți o problemă cu dinții!
  • O dietă echilibrată nu numai că vă păstrează în formă, dar menține și dinții sănătoși.
  • Evitați alimentele cu conținut ridicat de zahăr, precum și consumul băuturilor acidulate!
  • Folosirea efectivă a echipamentelor de protecție adecvate în cazul practicării anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor.
  • Educația părinților privind sănătatea orală în timpul sarcinii și vârsta pentru prima vizită la medicul dentist.
  • Încurajarea părinților de a se spăla pe dinți împreună cu copiii lor pentru formarea unor deprinderi corecte de la o vârstă fragedă.

igiena orala

18. 03. 20

dental healthZiua Mondială a Sănătăţii Orale – o iniţiativă a Federaţiei Internaţionale a Dentiştilor (FDI) este sărbătorită anual pe data de 20 martie. Informațiile transmise către populație cu acest prilej au ca scop creşterea, la nivel global, a gradului de conştientizare a populaţiei privind importanţa menţinerii unei stări optime a sănătăţii orale la orice vârstă.

Spune Aaaa! Gândeşte-te la gura ta, gândeşte-te la sănătatea ta!

Federaţia Internaţională a Dentiştilor (FDI), subliniază, prin tema de anul acesta Spune Aaaaa! Gândeşte-te la gura ta, Gândeşte-te la sănătatea ta! importanţa efectuării controalelor stomatologice periodice, alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată, încă de la vârste mici, igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase.

Date statistice privind sănătatea orală în România şi la nivel European

În anul 2016, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind asigurarea populaţiei cu personal medical, numărul medicilor dentişti a fost de 16.442 persoane (67,5% fiind femei), cu 5,7% mai mulţi faţă de anul precedent.

Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, care, în mediul urban au avut un număr de 14426 medici dentişti, reprezentând 87,7% din totalul medicilor din sistemul sanitar. În mediul rural și-au desfăşurat activitatea numai 12,3% dintre medicii dentişti.

Pe judeţe, cel mai mare număr de personal medical s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti, unde şi-au desfăşurat activitatea 2930 medici dentişti, precum și în judeţele Iași (1272), Timiș (1022), Cluj (1021), Bihor (728), Constanța (656) și Dolj (598).

 Numărul cel mai mic de personal s-a înregistrat în judeţele Covasna (105), Călărași (85), Olt (84), Giurgiu (83), Ialomița (79).

Un alt indicator statistic care evidențiază gradul de încărcare al personalului din sistemul sanitar îl reprezintă numărul de personal sanitar ce revine la 10000 de locuitori, care a avut o evoluție relativ constantă în perioada 2015-2016.

Astfel, în anul 2016 s-au înregistrat, în medie, 8 medici dentiști la 10000 locuitori (la fel ca în anul 2015), unui medic dentist revenindu-i 1202 locuitori (737 în mediul urban), faţă de 1277 locuitori, în anul precedent.

Comparativ cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, în anul 2014, în România, la un medic dentist reveneau 1338 locuitori, valoare depăşită doar de Slovacia (cu 2051 locuitori/medic), Malta (2126) şi Polonia (2687 locuitori).

Majoritatea covârșitoare a stomatologilor (circa 97%) se găsește în sectorul privat (Cabinete stomatologice independente – 14847 medici  și/sau Societăți stomatologice civile medicale - 192). Numai 508 medici lucrează în unități publice, de stat – cabinete stomatologice școlare (440), studențești (36) și independente (32). Mediul urban este, de asemenea, predominant cu 86,50% din cabinetele de ambele categorii, față de numai 13,5% ,câte există în rural.

Distribuţia medicilor dentişti în raport cu numărul de locuitori a evoluat crescător. Astfel, dacă în anul 2003, aveam 4,3 medici la 10000 de locuitori, în 2015 cifra aproape s-a dublat, ajungând la 8 medici /10000 loc. Invers, în 2003 unui medic dentist îi reveneau 2310 locuitori, pentru ca în 2015, prin creșterea efectivului de personal specializat, numărul să scadă la 1277 locuitori/medic (în 2003 funcționau 9447 medici, iar în 2015 numărul acestora crescuse la 15560).

Într-un clasament ce a cuprins 31 de state europene, România ocupă locul 7 ca număr de “dentiști activi”, după Germania (50000), Italia (circa 45000), Marea Britanie (în jur de 35000), Spania (cu puțin sub 30000) și Polonia (peste 20000).

Tendinţa numărului de consultaţii şi tratamente stomatologice în România a fost una în continuă scădere, de la 0,37 consultaţii şi tratamente/1 locuitor în anul 2008, la 0,02 în 2014!!!

Cheltuielile alocate pentru serviciile de îngrijire a sănătăţii orale sunt în strânsă corelaţie cu produsul intern brut. Conform raportului ”Platformei Europene pentru o Sănătate Orală mai Bună” din 2012, România este pe ultimele locuri din Europa în ceea ce privește bugetul alocat sănătăţii orale.

Cancerul buzelor şi cavităţii bucale reprezintă în România o problemă importantă de sănătate publică, cu o incidenţă şi mortalitate crescută. Din datele furnizate de Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului în 2017, cele mai multe cazuri s-au raportat în Federația Rusă, urmată de Germania și Franța. România se află pe locul 9 în Europa în ceea ce priveşte numărul de cazuri noi de cancere ale buzelor şi cavităţii bucale.

Rezultate relevante din studii naţionale şi internaţionale

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare în anul 2014 a concluzionat că: “majoritatea românilor nu se spală pe dinţi seara, ci doar dimineaţa, pentru că identifică periajul dentar cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială, văzându-l ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul înainte de a ieşi din casă), decât unul pentru propria sănătate.”

Peste 45% au declarat că îşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi, în timp ce 10% se spală pe dinţi doar de câteva ori pe săptămână, o dată pe săptămână sau ocazional (mai puţin de o dată/săptămână).

În cadrul aceluiaşi studiu se precizează consumul de pastă de dinţi şi perii de dinţi în România, în anii 2013 şi 2014. Astfel, în 2014 românii consumau în medie, 1.5 tuburi de pastă de dinți/an și foloseau o periuță timp de 1.5 ani.

Reţeaua de cercetare HBSC (Health Behaviour in School-Aged Children - World Health Organization Collaborative cross- national survey ), colaborare mondială pentru studii trans-naţionale, colectează, la fiecare patru ani, date privind starea de sănătate, mediul social şi comportamentele copiilor cu vârste de 11, 13 şi 15 ani. Aceşti ani marchează o perioadă de creştere a gradului lor de independenţă, care poate influenţa dezvoltarea comportamentelor lor legate de sănătate.

În studiul realizat de HBSC, referitor la sănătatea orală a copiilor din România, frecvenţa cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur item: Cât de des te speli pe dinţi?

Rezultatele studiului arată că, global, mai puţin de jumătate dintre elevii din România își spală dinții de cel puțin două ori/zi (43.25% elevii de 11 ani, 46.55% elevii de 13 ani şi 45.15% dinte elevii de 15 ani).

În cazul băieţilor, se observă că odată cu înaintarea în vârsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce. În cazul fetelor, evoluţia este opusă, ascendentă. Conform rezultatelor raportate, unul din doi elevi din România nu se spală mai des de o dată/zi pe dinţi. Cu siguranţă este necesară dezvoltarea unor politici de sănătate publică care să vizeze direct acest domeniu în vederea creşterii frecvenţei comportamentului de periaj dentar după mesele principale. Practicarea regulată şi corectă a periajului dentar este condiţie uşor de atins pentru a îmbunătăţii sănătatea orală a copiilor şi adolescenţilor.

În anii 2016 şi 2017 Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi a realizat un studiu cu scopul de a evalua cunoștințele, atitudinea și comportamentul elevilor față de sănătatea orală și igiena dentară precum și factorii principali care influenţează starea de sănătate orală, incluzând, printre altele, practicile alimentare ale copilului şi frecvenţa periajului dentar. În 2017 studiul s-a desfăşurat pe un număr de 451 elevi din şcoli de stat din municipiul Iaşi (406 elevi din clasele V-VIII şi 45 din clasele I-IV).

Analizând răspunsurile la întrebări, se remarcă:

  1. 99% dintre respondenţi consideră că este necesar să se spele pe dinţi, recunoscând prin aceasta importanţa igienei orale;
  2. circa 74% dintre copiii se spală pe dinţi de cel puţin două ori pe zi;
  3.  cei mai mulţi elevi (73%) se spală pe dinţi timp cel puţin 2 minute, cu un procent mai mare în rândul fetelor;
  4. mai mult de jumătate dintre elevii îşi schimbă periuţa de dinţi o dată la trei luni;
  5.  despre frecvenţa vizitelor la medicul dentist, 70% din au declarat că merg doar atunci când se confruntă cu probleme dentare;
  6.  legat de obiceiurile alimentare care pot influenţa starea de sănătate orală, majoritatea copiilor din clasele mici au declarat că nu consumă dulciuri sau sucuri acidulate între mese în fiecare zi, dar comportamentul se schimbă odată cu creșterea, când copii încep să consume dulciuri o dată sau de mai multe ori pe zi;
  7.  majoritatea (76,4%) elevilor din clasele 5-8 sunt siguri că ştiu să se spele corect pe dinţi şi că au fost instruiţi în privinţa tehnicii corecte de periaj (79,3%), instructajul fiind realizat în principal de către medicul dentist (61,2%) şi de către părinţi (21,4%);
  8.  în alegerea pastei de dinţi, elevii se orientează mai mult spre pastele de dinţi care albesc dinţii, spre cele mentolate şi spre cele care conţin fluor;
  9.  în afară de periuţa de dinţi elevii folosesc şi alte mijloace pentru igiena orală, cum ar fi apa de gură (61,3%) şi periuţe interdentare (4,4%).

Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii Europene (https://open-data.europa.eu/en/data/dataset/S795_72_3_EBS330) într-un studiu realizat de TNS Opinion & Social, publicat în februarie 2010 relevă următoarele:

  •  Mică parte dintre europeni (41%) declară că au încă toţi dinţii naturali. În România, procentul este de 30%;
  •  Printre cei care nu au toţi dinţii naturali, aproape o treime (31%) poartă o proteză detaşabilă, cu mici diferenţe de la o ţară la alta. În România, 14% din respondenţi au declarat că poartă o proteză detaşabilă;
  •  Majoritatea europenilor spun că, în ultimele 12 luni, nu au avut dificultăţi sau jenă cauzate de dinţii lor:
    •  aproximativ 15% spun că au întâmpinat dificultăţi de masticaţie, din cauza problemelor gurii sau dinţilor; pentru România procentul este de 32%;
    • 16% au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor;
    • 7% s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor; pentru România procentul este de 16% - primul loc în Europa;
    • doar 4% dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale, în ultimele 12 luni, din cauza problemelor de sănătate orală.
  • În medie, europenii mănâncă/beau de 5 ori pe zi. Acestea sunt momente când dinţii lor pot intră în contact cu alimentele şi băuturile dulci şi care pot avea un impact asupra sănătăţii orale:
    • aproape 9 din 10 respondenţi au declarat că mănâncă fructe proaspete, şi mai mult de jumătate au declarat că mănâncă din când în când gem sau miere;
    • aproape o cincime din cei intervievaţi beau de multe ori băuturi dulci (limonadă, cola sau alte băuturi nealcoolice) sau mănâncă biscuiţi şi prăjituri.
  • Majoritatea europenilor (88%) consideră că, dacă ar fi necesar, ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist în timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă. Pentru România procentul este de 81%;
  •  De asemenea, ei consideră, aproape în unanimitate (92%), că, în general, au acces la un cabinet stomatologic sau clinică în caz de nevoie;
  •  Clinicile private sunt, în general, preferate, 79% din europeni folosesc astfel de facilităţi, în caz de nevoie. 14% merg la o clinică de stat;
  •  Per ansamblu, europenii vizitează un medic dentist în mod regulat: 57% au consultat un dentist cu mai putin de un an în urmă. Numai 9%, au mers la un medic dentist cu mai mult de 5 ani în urmă şi 2% nu au consultat niciodată un medic dentist;
  •  Europenii vizitează medicul dentist, în medie, de două ori pe an. Cei care au fost la medicul dentist, în medie, de mai mult de trei ori pe an sunt în special locuitori ai ţărilor localizate în estul Uniunii Europene, şi anume cetăţeni din România (3,6 ori ), urmaţi de Lituania (3,3 ori) şi apoi Polonia (3,1 ori), din care cei mai mulţi trebuiau să facă regulat un tratament. Pe de altă parte respondenţii din Malta (1,7 ori) şi Irlanda (1,8 ori) au fost la medicul dentist, în medie, mai puţin de două ori pe an;
  •  Majoritatea (50%) europenilor intervievaţi în acest studiu au declarat că ultima dată când au vizitat un medic dentist a fost pentru un control de rutină sau tratament de curăţare. O treime a apelat la un medic dentist pentru un tratament de rutină şi aproape o cincime a mers pentru tratament de urgenţă;
  • De departe, motivul principal relatat de persoanele intervievate pentru că nu au consultat un medic dentist în ultimii doi ani este faptul că problemele lor dentare nu au fost suficient de grave (33%). Al doilea motiv menţionat cel mai frecvent pentru a nu consulta un dentist a fost absenţa dinţilor naturali (16%), urmat îndeaproape de costul ridicat al examenelor de rutină şi al tratamentului (15%);
  • Trebuie avut în vedere că în unele ţări este obligatorie vizita la medicul dentist o dată pe an sau chiar la fiecare şase luni pentru ca persoanele asigurate să continue să beneficieze de asigurarea medicală;
  • Pentru România, motivele ultimei vizite la medicul dentist au fost controlul de rutină sau tratamentele de curăţare (27%), tratamentul de rutină (31%) şi tratamentul de urgenţă (40%).

Evidenţe utile pentru intervenţii la nivel naţional, european şi internaţional

În 2012, Platforma pentru o Sănătate Orală mai Bună în Europa a publicat un amplu raport privind statutul sănătăţii orale din Europa, care a prezentat cele mai importante direcţii, cu privire la prevalenţa bolilor orale şi costurile de sănătate din domeniul public. Raportul a evidenţiat faptul că:

  • În pofida realizărilor semnificative în prevenirea cariilor, boala rămâne o problemă atât pentru multe categorii de oameni din Europa de Est, cât şi pentru cei din categoriile socio-economice defavorizate din toate statele membre ale UE;
  •  Incidenţa parodontală (gingivală) a bolilor şi cancerului oral din Europa este îngrijorătoare;
  •  Îngrijirea cavităţii bucale este o adevărată povară din punct de vedere economic (aproximativ 79 de miliarde de euro cheltuite de UE în 2012);
  •  Nu există un registru comun al pacienţilor pentru ca decidenţii politici din statele membre UE să poată monitoriza şi implementa politici eficiente de prevenţie.

Membrii Platformei consideră că decidenţii politici europeni ar putea contribui la îmbunătăţirea igienei orale prin eficientizarea costurilor, concentrându-se mai mult pe promovarea sănătăţii orale şi prevenirea bolilor orale. O importanţă deosebită prezintă necesitatea îmbunătăţirii colectării de date, includerea sănătăţii orale ca parte integrantă a stării generale de sănătate precum şi abordarea factorilor de risc comuni multor altor afecţiuni cronice, care includ dieta, fumatul şi consumul de alcool.

 În acest scop, pe 5 martie 2013, Platforma a lansat în cadrul unei mese rotunde în Parlamentul European un set de Obiective europene pentru anul 2020 care au ca prioritate, unul dintre cele mai importante fiind dezvoltarea programelor naţionale/regionale de prevenţie în domeniul sănătăţii orale în şcoli primare şi secundare – aceste programe pot include controale gratuite, având ca obiectiv principal educarea copiilor şi a adolescenţilor în privinţa practicilor de igienă orală, utilizarea pastei de dinţi cu fluor, obiceiuri alimentare sănătoase, reducerea consumului de zahăr şi utilizarea alternativelor la zahăr.

Argumentele privind necesitatea promovării sănătăţii în şcoli sunt:

  • Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor, inclusive cele privind sănătatea orală, ce vor însoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii;
  •  Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale. Accesul la apă potabilă, de exemplu, poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală. De asemenea, un mediu fizic sigur în şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare;
  • Povara bolilor orale la copii este semnificativă. Majoritatea afecţiunilor orale, o dată apărute, sunt ireversibile şi durează întreaga viaţă având impact asupra calității vieţii şi stării generale de sănătate;
  • Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobândirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc, cum ar fi aportul de alimente şi băuturi dulci, consumul de tutun şi alcool;
  •  Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea îngrijirilor de sănătate orală, de exemplu servicii de prevenire şi curative.

Vârstnicii – grup populaţional la risc privind săntatea orală

Afecţiunile orale sunt de obicei progresive şi cumulative. Procesul de îmbătrânire poate creşte direct sau indirect, riscul de boli orale, agravate de o stare generală de sănătate precară sau de bolile cronice. La vârstnici, îngrijirile în sănătatea orală reprezintă o provocare şi datorită unor condiţii asociate întâlnite, cum ar fi:

  1. schimbarea statutului dentiţiei;
  2.  prevalenţa crescută a cariilor netratate;
  3.  igienă orală deficitară;
  4.  pierderea dinţilor şi funcţionarea orală limitată;
  5.  proteze dentare;
  6.  cancer oral şi leziuni ale mucoaselor orale;
  7.  xerostomia (gura uscată);
  8.  durere şi disconfort craniofaciale.

Pierderea completă a dinţilor naturali este o problemă gravă de sănătate publică la nivel mondial. Fumatul, dieta nesănătoasă şi consumul excesiv de alcool sunt principalele cauze ale pierderii complete a dinţilor. Pierderea dinţilor este consecinţa finală a cariilor dentare şi afecţiunilor gingivale severe (parodontită), condiţii cauzate de expunerea pe tot parcursul vieţii la factorii de risc, comuni de altfel şi pentru alte boli cronice netransmisibile.

Potrivit Studiului global World Health Survey, pierderea completă a dinţilor afectează aproximativ 30% din persoanele de vârstă 65-74 de ani.

Ratele de prevalenţă sunt în creştere în mod dramatic în ţările cu venituri mici şi medii, în special în rândul grupurilor defavorizate şi populaţii sărace. În plus faţă de variaţiile mari între ţări, există inegalităţi izbitoare şi în cadrul aceleiaşi ţări.

Pierderea dinţilor poate fi prevenită iar intervenţiile asupra factorilor de risc sunt eficiente atunci când sunt incluse în cadrul programelor de intervenţie asupra bolilor netransmisibile. Dovezile privind rezulatatele intervenţiilor de sănătate orală sunt clare iar aceste intervenţii sunt relativ uşor de aplicat. Experienţă ţărilor cu programe de prevenţie bine stabilite arată îmbunătăţiri semnificative ale stării de sănătate orală.

Relaţia dintre sănătate orală şi starea generală de sănătate este deosebit de pronunţată în rândul persoanelor în vârstă. Sănătatea orală deficitară poate creşte riscurile pentru sănătatea generală şi datorită compromiterii capacităţii normale de masticaţie care va afecta aportul nutriţional. Nutriţia inadecvată/insuficientă poate duce în cele din urmă la scăderea răspunsului imun. Bolile periodontale severe sunt asociate cu diabet şi infecţia cu HIV. În mod similar, alte boli sistemice şi/sau efectele secundare negative ale tratamentelor lor pot determina un risc crescut de a dezvolta afecţiuni orale, reducerea fluxului salivar (gura uscată), modificarea simţurilor gustativ şi olfactiv, dureri oro-faciale, dezvoltarea excesivă gingivală, resorbţia osului alveolar şi mobilitatea dinţilor. Prevalenţa înaltă a terapiilor multi-medicamentoase la această grupă de vârstă poate avea un impact foarte mare asupra sănătăţii orale.)

Alţi factori de risc importanţi sunt factorii sociali cum ar fi nivelul scăzut de educaţie, venituri mici, condiţii de viaţă şi de locuit defavorizate. Factori suplimentari de risc includ stilul de viaţă nesănătos, dietele cu conţinut ridicat de zahăr, igiena orală inadecvată din cauza reducerii dexterităţii, consumul excesiv de tutun şi de alcool.

Barierele în îngrijirea sănătăţii orale în rândul persoanelor vârstnice sunt considerabile: mobilitate afectată, acces dificil în special al celor ce locuiesc în zone rurale cu transport public deficitar, servicii de sănătate orală şi îngrijiri la domiciliu indisponibile. Având în vedere că unele persoane în vârstă pot avea dificultăţi financiare în urma pensionării, costul crescut al tratamentului stomatologic perceput împreună cu atitudinea faţă de sănătatea orală, le pot descuraja de la a vizita un medic dentist.

În unele ţări, multe din persoanele în vârstă locuiesc singure, departe de prieteni şi familie. Lipsa suportului social şi sentimentele de singurătate şi izolare pot afecta bunăstarea şi starea lor de sănătate mentală. În mod evident, este important ca furnizorii de servicii de îngrijiri de sănătate să recunoască aceşti factorii psihosociali şi să furnizeze şi servicii de sănătate orală care sunt accesibile, adecvate şi acceptabile pentru ei. Starea generală de sănătate trebuie să fie luată în considerare mai ales atunci când se planifică un tratament complex, care poate implica şi proceduri chirurgicale.

18. 02. 01

Direcția de Sănătate Publică a județului Sibiu, prin Biroul de Promovare a Sănătății marchează două zile importante în combaterea Cancerului, prin acțiuni de educare și distribuire de materiale informative în unități de învățământ și unități industriale din județul Sibiu, în cadrul „Lunii Naționale de Prevenire a Cancerului”:

  1. I. 4 februarie 2018 – Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului (ZMC)
  2. II. 15 februarie 2018 – Ziua Internațională de Luptă împotriva Cancerului la Copii (ZICC)

Scopul campaniei este de a reduce numărul de decese care pot fi prevenite în fiecare an, prin creșterea gradului de conștientizare în rândul publicului larg și prin impulsionarea autorităților de a lua măsuri suplimentare împotriva cancerului, având în vedere faptul că:

  • în România, în anul 2016 s-au înregistrat 60.710 cazuri noi de cancer, comparativ cu 61.703 cazuri noi de cancer în anul 2015, iar numărul bolnavilor rămași în evidență în 2016 a fost de 471.498 față de 461.016 bolnavi rămași în evidență în 2015;
  • în județul Sibiu, în anul 2016 s-au înregistrat 1.266 cazuri noi de cancer, comparativ cu 1.150 cazuri noi de cancer în anul 2015, iar numărul bolnavilor rămași în evidență în 2016 a fost de 13.178 față de 12.805 bolnavi rămași în evindență în 2015;
  • mortalitatea prin tumori a crescut de la 230,6 în 2015, la 233,0 în anul 2016, fiind în continuare a doua cauză de deces în România.

Obiectivele campaniei din anul 2018 sunt:

  • creșterea gradului de conștientizare cu privire la cancer, în rândul comunităţilor, profesioniștilor din domeniul sănătății și factorilor de decizie politică;
  • mobilizarea oamenilor pentru a alege un stil de viață sănătos și reducerea factorilor de risc de mediu și sociali pentru cancer;
  • sensibilizarea populației în privința importanței depistării precoce a cancerului la adulți și la copii;
  • îmbunătățirea accesului la medicamente și tehnologii esențiale pentru cancer
  • responsabilizarea oamenilor pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.

În România, Campania „Luna Națională de Prevenire a Cancerului” este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.

I

cancer 1Sub sloganul „Noi Putem. Eu Pot.”, Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului, 4 februarie 2018, explorează acțiuni pe care putem să le întreprindem pentru a salva vieți, pentru a atinge echitate în îngrijirea cancerului și pentru a face o prioritate din lupta împotriva cancerului.

Așa cum cancerul afectează pe toată lumea în moduri diferite, fiecare avem puterea de a lua măsuri pentru a reduce impactul bolii asupra persoanelor, familiilor și comunităților.

Impactul cancerului în sănătatea publică

Cancerul este una din cauzele majore de morbiditate și mortalitate pe plan mondial, cu aproximativ 14 milioane cazuri noi în anul 2012. Se preconizează ca numărul cazurilor noi să crească cu aproape 70% în următoarele 2 decenii. Cancerul este a doua cauză de mortalitate pe plan mondial, și a fost responsabil de 8,8 milioane decese în 2015. Global, aproape 1 din 6 decese este cauzat de cancer.

Cele mai frecvente cauze de deces prin cancer sunt: pulmonar (1,69 milioane decese), hepatic (788000 decese), colorectal (774000 decese), gastric (754000 decese), mamar (571000 decese).

Factori de risc pentru cancere

Consumul de tutun, consumul de alcool, alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică sunt factori de risc majori pentru cancer și alte boli netransmisibile, oriunde în lume. Consumul de tutun este cel mai important factor de risc pentru cancer și este responsabil de aproximativ 22% din decesele prin cancer.

Unele infecții cronice reprezintă factori de risc pentru cancer și au relevanță majoră în tările slab și mediu dezvoltate. Aproximativ 15% din cancerele diagnosticate în 2012 au fost atribuite infecțiilor carcinogenice, cum sunt Helicobacter pylori, Human papillomavirus (HPV), virusul Hepatitei B, virusul Hepatitei C și virusul Epstein-Barr.

Reducerea poverii bolii

În prezent pot fi prevenite 30–50% din cancere. Aceasta se poate realiza prin evitarea factorilor de risc și implementarea strategiilor de prevenire bazate pe dovezi. Povara prin cancer poate fi redusă și prin depistarea precoce a cancerului și managementul pacienților cu cancer. Multe cancere au o șansă mare de vindecare dacă sunt diagnosticate din timp și sunt tratate adecvat.

Modificarea și evitarea factorilor de risc

Modificarea și evitarea factorilor cheie de risc poate reduce semnificativ povara prin cancer.  Acești factori de risc includ:

  • consum de tutun;
  • greutate corporală crescută sau obezitate;
  • alimentație nesănătoasă cu aport scăzut de fructe și vegetale;
  • inactivitate fizică;
  • consum de alcool;
  • infecție HPV cu transmitere sexuală;
  • infecții hepatitice sau alte infecții carcinogenice;
  • radiații ionizante și ultraviolete;
  • poluare urbană a aerului.

Depistarea și diagnosticul precoce

Când este identificat precoce, cancerul este mai probabil să răspundă la tratament și poate rezulta o probabilitate mai mare de supraviețuire, morbiditate mai scăzută și tratament mai puțin costisitor. Se pot realiza îmbunătățiri semnificative în viețile pacienților, prin depistarea precoce a cancerului și evitarea întârzierilor de tratament și îngrijire. Depistarea precoce constă în 3 pași, care trebuie integrați și furnizați la momentul oportun:

  1. 1. Conștientizare și acces la servicii medicale
  2. 2. Evaluare clinică, diagnostic și stadializare
  3. 3. Acces la tratament

Depistarea precoce este relevantă în toate de departamentele și pentru majoritatea cancerelor. În absența depistării precoce, pacienții sunt diagnosticați în stadii tardive, când tratamentul curativ nu mai reprezintă o opțiune. Programele pot fi proiectate să reducă întârzierile și barierele către serviciile medicale și să permită, la timp, accesul pacienților la tratament.

Screening

Screeningul urmărește să identifice persoanele aparent sănătoase, cu anormalități sugestive  pentru un anume tip de cancer sau pre-cancer,urmat de diagnostic și tratament prompt. Programele de screening pot deveni eficiente dacă se folosesc teste potrivite, implementate eficient și cu asigurarea calității. În general, un program de screening este o intervenție de sănătate publică mult mai complexă decât diagnosticul precoce. Exemple de metode de screening:

  • inspecția vizuală cu acid acetic pentru cancerul cervical în țările slab dezvoltate;
  • testare HPV pentru cancerul cervical;
  • citologie PAP pentru cancerul cervical în țările mediu dezvoltate și dezvoltate;
  • mamografie pentru cancer mamar în regiuni cu sisteme de sănătate consolidate.

Tratament

Un diagnostic corect este esențial pentru un tratament adecvat și eficient pentru că fiecare tip de cancer necesită un regim de tratament specific, care cuprinde una sau mai multe modalități, cum sunt tratamentul chirurgical, radioterapia și chimioterapia.  Determinarea țintelor de tratament și îngrijire paliativă reprezintă un prim pas important, iar serviciile medicale trebuie integrate și centrate pe pacient.

Scopul principal este de vindecare a cancerului sau de prelungire considerabilă a vieții. Îmbunătățirea calității vieții pacientului este, de asemenea, un scop important. Acest scop poate fi atins prin îngrijiri paliative și prin suport psihosocial.

II

Ziua Internațională de Luptă împotriva Cancerului la Copii, 15 februarie 2018, se celebrează în fiecare an pentru sensibilizarea publică și exprimarea sprijinului pentru copiii și adolescenții cu cancer, supraviețuitori și familiile acestora. În fiecare an, mai mult de 200000 copii sunt diagnosticați cu cancer - o boală care afectează nenumărate familii și comunități,  în toate regiunile lumii.

Scopul Campaniei este „Acces universal mai bun la tratament pentru copiii și adolescenții cu cancer”, iar mesajul-cheie este „Copiii merită ce este mai BUN!”. Acest mesaj se adresează inechităților în accesul la tratament în țările slab și mediu dezvoltate, unde trăiesc 80% din copiii cu cancer.

Cele mai BUNE îngrijiri pentru copiii și adolescenții cu cancer:

  1. 1. Acces mai BUN la tratament și îngrijiri de calitate
  2. 2. Acces mai BUN la medicamente esențiale gratuite
  3. 3. Protecție socială mai BUNĂ
  4. 4. Tratament paliativ mai BUN
  5. 5. Tatamente mai puțin toxice pentru reducerea efectelor secundare cronice la copiii supravietuițori cu cancer

Termenul de cancer al copilăriei cuprinde toate cancerele apărute înaintea vârstei de 15 ani. Aceste tumori sunt rare, dar prezintă probleme specifice de ordin etic, psihologic şi al societăţii in ansamblu. În populaţiile de copii ale Europei, Americii de Nord şi altor regiuni dezvoltate ale lumii, ratele de incidenţă sunt în jur de 140 la milion. Incidenţa este mai puţin cunoscută în ţările în curs de dezvoltare, deoarece există prea puţine registre populaţionale de cancer eficiente. În unele ţări în curs de dezvoltare, unde copiii reprezintă 40–50% din populaţie, procentul de cancer pediatric reprezintă 3–10% din total, în timp ce în ţările dezvoltate procentul este mai mic de 1%.

Cele mai frecvente cancere în copilărie sunt leucemia, limfomul şi tumorile cerebrale. Se cunoaşte puţin despre etiologia cancerelor pediatrice, iar cele câteva asocieri cauzale stabilite explică doar un mic procent din cazuri. Supravieţuire bună, de durată, se obţine în ţările dezvoltate, în timp ce în ţările în curs de dezvoltare, supravieţuirea este considerabil mai slabă. Priorităţile curente pentru managementul cancerului pediatric ţintesc să aducă îmbunătăţiri în calitatea vieţii supravietuițorilor, al căror număr este în creştere.

Cu toate că apare rar, incidenţa cancerului la adolescenți este de două ori mai mare decât la copil. Cancerele tipice adolescenţilor sunt limfoamele, sarcoamele osoase şi de ţesuturi moi, tumorile cu celule germinale, melanomul, carcinoame ale tiroidei şi nazofaringelui, leucemiile şi tumorile cerebrale. Cancerele adolescenţei sunt deseori depistate tardiv; acestea prezintă anumite caracteristici patologice şi genetice, şi necesită clasificare bazată pe morfologie. Factorii de risc includ diverşi agenţi infecţioşi, expunere la hormoni, radiaţii ionizante şi neionizante, şi unii factori care ţin de stilul de viaţă. Chiar dacă există un procent mare de cancere cu prognostic relativ bun, supravieţuirea la 5 ani a adolescenţilor cu cancer nu depăşeşte 75% în ţările dezvoltate.

Vă prezentăm cele mai comune semne de avertizare ale cancerului la copii. Dacă există aceste simptome, recomandăm examinări suplimentare:

cancer 2

17. 12. 12

Pentru a sărbători ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HIV/SIDA, Direcția de Sănătate Publică a județului Sibiu în colaborare cu Societatea Studenților Mediciniști "Hipocrates" din Sibiu, au organizat o Campanie de informare stradală, care s-a desfășurat vineri, 08 decembrie 2017, pe Bulevardul Mihai Viteazu. Acțiunea s-a adresat locuitorilor Sibiului, cu scopul de a-i informa despre prevenția, diagnosticarea și metodele de transmitere a Virusului Imunodeficienței Umane (HIV).

Timp de două ore, peste 15 studenți au împărțit 500 de pliante informative despre HIV/SIDA și, îmbrăcând pelerine roșii, au format o fundință umană, ca simbol al solidarității persoanelor infectate cu acest virus.

Atașăm imaginile surprinse pe durata evenimentului:

 DSC0031 edited min

 DSC0041 edited min

 DSC0047 edited min

 DSC0062 edited min

 DSC0072 edited min

 DSC0073 edited min

 DSC0074 edited min

 DSC0076 edited min

 DSC0077 edited min

 DSC0079 edited min

 DSC0085 edited min

 DSC0086 edited min

 DSC0092 edited min

 DSC0095 edited min

 DSC0107 edited min

 DSC0123 edited min

 DSC0125 edited min

 DSC0131 edited min

 DSC0139 edited min

 

17. 12. 07

hiv sidaDEFINIȚII:

HIV (VIRUSUL IMUNODEFICIENȚEI UMANE) = un retrovirus din familia LENTIVIRINAE caracterizat prin: dezordini imunologice multiple, cu perioadă lungă de latenţă, ducând la infecţii oportuniste, malignizări şi deces.

SIDA (SINDROMUL IMUNODEFICIENŢEI DOBÂNDITE) = o afecţiune a sistemului imunitar, caracterizat prin infecţii oportuniste, neoplasme şi disfuncţii neurologice şi deces. Este ultima fază a evoluţiei infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane.

CUM SE TRANSMITE HIV?

  1. Contact sexual neprotejat cu o persoană infectată;
  2. Transfuzie de sânge contaminat: riscul transmiterii HIV prin transfuzia de sânge este extrem de scăzut în țările dezvoltate datorită screening-ului eficient și al precauțiilor. Cu toate acestea, tatuarea și body-piercing-ul, precum și utilizarea în comun și reutilizarea seringilor contaminate cu sânge infectat cu HIV de către utilizatorii de droguri injectabile, sunt extrem de periculoase;
  3. Schimbul de ace contaminate, seringi sau alte instrumente ascuţite;
  4. Transmiterea perinatală: o mamă poate transmite copilului infecția în timpul sarcinii, al nașterii, precum și prin alăptare.

HIV NU SE TRANSMITE PRIN:

  • sărut;
  • îmbrățişare;
  • strângere de mână;
  • strănut, tuse, lacrimi, transpirație;
  • atingerea pielii fără leziuni;
  • folosirea aceluiași grup sanitar în condiții igienice;
  • resuscitarea gură-la-gură;
  • folosirea în comun a prosoapelor, tacâmurilor, clanțelor, telefonului, computerului, jucăriilor;
  • schimb de hrană sau apă.

PREVENȚIA:

Riscul de infectare cu HIV poate fi redus prin limitarea expunerii la factori de risc:

  • utilizarea corectă a prezervativului, testarea şi consiliere pentru HIV şi BTS;
  • relații sexuale cu un singur partener;
  • evitarea contactului cu fluidele corporale ale altor persoane (sânge, spermă, secreții vaginale, lapte matern);
  • utilizarea echipamentului steril de injectare de unică folosință;
  • circumcizia voluntară medicală masculină;
  • prevenţia bazată pe ARV;
  • reducerea rănirilor pentru utilizatorii de droguri injectabile;
  • eliminarea transmiterii verticale de la mamă la copil.

EXISTĂ UN LEAC PENTRU HIV?

În prezent, nu există nici un tratament pentru HIV/SIDA. Tratamentele pot încetini evoluția afecțiunii și pot permite o viață lungă și relativ sănătoasă.

În cazul unei expuneri la virus în ultimele 72 de ore, medicamentele anti-HIV, denumite Profilaxia post-expunere (PrEP), pot opri infecția. Tratamentul trebuie luat cât mai curând după contactul cu virusul. După 28 de zile, acesta poate produce efecte neplăcute (diaree, greață și cefalee).

Tratamentul antiretroviral HIV îmbunătățește calitatea vieții, extinde speranța de viață și reduce riscul de transmitere. Tratamentul constă într-o combinație de medicamente numită Terapie antiretrovirală foarte activă (HAART) sau Terapie antiretrovirală combinată (CART), adaptată fiecărui individ, permanent și pe tot parcursul vieții.

Tot mai mult, persoanele care trăiesc cu HIV pot rămâne bine şi productive pentru perioade lungi de timp, chiar şi în ţările cu venituri mici.

hivTESTARE ȘI CONSILIERE:

Toate testările şi serviciile de consiliere trebuie să includă cei cinci C recomandaţi de OMS: Consimţământul informat, Confidenţialitatea, Consiliere, rezultate Corecte ale testelor şi Îngrijire (Care – în limba engleză), tratament şi alte servicii.

Este important de știut că testul HIV  pune în evidență  anticorpi specifici care apar între 2 săptămâni și 2 luni de la infectare.

În județul Sibiu, populația generală, în special femeile gravide, se pot testa gratuit prin Centrul de Consiliere și Testare HIV, aflat în Ambulatoriul Integrat de Specialitate (Policlinica veche), etaj 3, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, în zilele de luni, miercuri, joi și vineri, între orele: 07:00 – 15:00. Pentru programări și informații, puteți apela numărul de telefon 0269/253509. Analizele vor fi efectuate în laboratorul acreditat al Direcției de Sănătate Publică Sibiu.