18. 08. 13

Conform OMS și Fondului Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite, “adolescenții” reprezintă grupa de populație cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani, iar “tinerii” cuprind persoanele din grupa de vârstă 15-24 ani. Adolescenții și tinerii formează un grup populațional descris consensual prin termenul de “populație tânără”, reprezentând aproximativ 30% din populația globului. Tinerii manifestă o tendință naturală spre un comportament de explorare în toate domeniile vieții, care poate conduce la comportamentele de risc, pe fondul unei cunoașteri încă insuficiente și a unor carențe în accesul la informare și consiliere. Alcoolul este substanța de abuz cel mai frecvent utilizată de către tineri. Consumul de alcool la petreceri este adesea însoţit de utilizarea de droguri recreaţionale, sporind riscurile consecințelor negative. Tinerii și adulții tineri sunt în mod special expuși efectelor pe termen scurt ale consumului excesiv de alcool, unul din zece decese în rândul tinerelor de 15-29 ani și unul din patru decese în rândul bărbaților tineri se datorează alcoolului.

Aproape toți tinerii europeni în vârstă de 15-16 ani (80%, cu excepția Islandei) au consumat alcool cel puțin o dată în viață, cu variații între între 35 și 96%, cele mai înalte rate de consum fiind în Republica Cehă, Albania și Ungaria, iar cele mai mici în Islanda, Macedonia și Norvegia. Consumul regulat de alcool a fost declarat de 48% din adolescenți, cu variații între 66% (Austria, Cipru, Danemarca și Grecia) și 9% în Islanda. Aproximativ 13% din adolescenți afirmă că au experimentat un episod de ebrietate în ultimele 30 de zile. Băieții sunt mai frecvent consumatori de alcool față de fete, ponderi înalte ale consumului în rândul tinerelor belgiene din Flandra (77% față de 51% în Albania și Macedonia).

În ceea ce privește vârsta de debut, aproximativ 60% din adolescenți afirmă că au testat prima lor băutură alcoolică înaintea vârstei de 13 ani, iar 12% au experimentat primul episod de ebrietate la această vârstă. Modelul de consum excesiv este mai frecvent în rîndul tinerilor din țările nordice (39%). În timp ce frecvența episoadelor de consum excesiv este în ușoară scădere în rândul băieţilor (43% în 2011 versus 45% în 2007), în rândul fetelor are loc o amplificare a acestui model de consum (35% în 2003 versus 38% în 2011). În general, băieții consumă bere, în timp ce fetele preferă spirtoasele. Pentru 64% din adolescenţi şi tineri alcoolul este apreciat ca mijloc de distracţie, în timp ce 48% beau ca să uite de probleme. Mai puțin de jumătate din tineri (42%) au admis că alcoolul poate avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii. Posibilitatea ca alcoolul să determine comportamente pe care persoana „să le regrete mai târziu” sau să producă “stări proaste” este acceptată doar de o treime din tineri. Mai puțin de unul din cinci tineri consumatori de alcool consideră că ar putea avea „problemele cu poliţia” sau că ar putea „să nu mai fie în stare să-şi controleze consumul”. În jur de 6 din zece adolescenți sunt implicați în violențe fizice și 4% în activități sexuale neprotejate.

În România, aproximativ 84% din băieții și 12% dintre fetele în vârstă de 16 ani au consumat cel puțin o dată în viață o băutură alcoolică, în scădere faţă de 2007 (81%), 2003 (88%) şi 1999 (85%) şi sub media UE (87%). Ponderea elevilor care au consumat prima lor băutură alcoolică înaintea vârstei de 9 ani și cea a celor au început să consume alcool după împlinirea vârstei de 17 ani sunt sensibil egale (aproximativ 6%). Cel puțin o dată în viață s-au îmbătat 16% dintre băieți și 7% dintre fete. Unul din 5 băieți s-a îmbătat prima dată înaintea vârstei de 13 ani. Ponderea băieților care s-au îmbătat în ultimele 30 de zile este cu 9 procente superioară față de cea a fetelor. Episoadele de ebrietate sunt mai puțin frecvente în rândul adolescenților români decât la media adolecenților europeni (26% versus 39%).

În timp ce numărul băieților care încep să consume alcool crește odată cu înaintarea în vârstă, dublându-se în decursul celor patru ani de liceu, ponderea consumului în rândul fetelor nu este influențată de vârstă. Un sfert dintre tinerii în vârstă de 18-34 ani au fost victime ale violențelor fizice asociate alcoolui.În ultimii 10 ani, a scăzut atât procentul adolescenților care consumă regulat alcool (52% în 2007, 47% în 2015), cât și frecvența episoadelor de consum excesiv (27% în 1999, 36% în 2011, 12% în 2015).

În profil european, adolescenții români se situează în categoria băutorilor moderați, însă datele trebuie interpretate cu precauție deoarece „elevii români sunt tentați să ofere răspunsurile pe care le consideră dezirabile social, ceea ce înseamnă că nivelul consumului de alcool este probabil mai mare decât cel raportat.”

18. 08. 13

Costurile sociale ale alcoolului produc o împovărare socială în creștere.

În anul 2003, costurile sociale tangibile (măsurabile) ale alcoolului au fost estimate la 125 miliarde € (între 79 miliarde € și 220 miliarde €, în funcție de variabilele luate în calcul), incluzând 17 miliarde € costurile îngrijirilor de sănătate și 5 miliarde € costul tratamentului și prevenției dependenței de alcool.

În anul 2010, costurile sociale ale alcoolui au fost estimate la 155,8 miliarde €, cuantumul major fiind datorat deceselor premature (45,2 miliarde €), îngrijirilor de sănătate (21,4 miliarde €), şomajului (17,6% miliarde €), absenteismului (11,3 miliarde €).

La acestea, se adaugă costurile datorate acţiunilor în justiţie (33 miliarde €). Dincolo de costul imposibil de cuantificat al suferinței psihologice a membrilor familiei, costurile intangibile datorate durerii, suferinței și morții ca urmare a problemelor medicale sociale și legale (traumatisme fizice, omucideri) atribuibile alcoolului au fost estimate la 270 miliarde € (între 150 miliarde € și 760 miliarde €, în funcție de metoda de calcul), 68 miliarde € fiind suportate de familiile alcoolicilor.

În anul 2012, au fost externate aproape 70.000 de cazuri cu patologie asociată consumului de alcool, totalizând 572.549 zile de spitalizare, cu un cost mediu de 1.537,6 lei/caz (superior mediei naționale a tarifului pe caz) și un cost total al asistenței de sănătate de rambursat de Casa Națională de Asigurăi de Sănătate echivalent a 25 de milioane €. La această sumă, reprezentând exclusiv costurile îngrijirilor de sănătate pe durata spitalizării, se adaugă costuri suplimentare (datorate asistenței primare și ambulatorii, asisteei de urgenţă, concediilor medicale, precum și costurile induse de accidente rutiere care au avut drept cauză consumul de alcool).

18. 08. 13

Deși este larg acceptat faptul că dozele mici de alcool ar avea un efect benefic asupra sistemului cardiovascular, nivelul acestor doze nu este stabilit cu exactitate. În general, o reducere a riscului cardiovascular a fost observată pentru doze zilnice în jur de 10 grame de alcool pur (o doză de băutură), în timp ce cantitățile ce exced 20 grame de alcool (două doze de băutură) se asociază cu creșterea riscului coronarian și scăderea efectului cardioprotector. Între nivelul consumului de alcool și consecințele sale medicale și sociale există o relație de proporționalitate directă. În fiecare an, mai mult de 3 milioane de decese sunt asociate consumului de alcool, reprezentând mai mult de trei sferturi din mortalitatea regiunii europene supravegheate de OMS. Bolile cardiovasculare, ciroza hepatică, cancerul și traumatismele intenționale și nonintenționale sunt responsabile de 76% din mortalitatea de toate cauzele, respectiv 88% din mortalitatea atribuibilă alcoolului.

Consumul dăunător de alcool este răspunzător anual de 17.000 de morți în accidente de trafic (unul dintre trei accidente), 27.000 de morți accidentale (accidente domestice sau profesionale, căderi, înec), 2.000 de omucideri (patru din zece crime), 10.000 de sinucideri (una din șase cazuri), 45.000 de decese prin ciroză hepatică, 50.000 de decese prin cancer (din care 11.000 datorate cancerelor de sân la femei), 200.000 de morți legate boala depresivă și alte 17.000 datorate altor tulburări mentale. În 2012, 139 milioane DALY (ani de viață trăiți cu incapacitate sau pierduți prin deces prematur) au fost atribuiți alcoolului, cea mai înaltă rată fiind înregistrată în UE. Cu toate că, în ultimii 25 ani, consumul de alcool a scăzut în regiunea europeană, povara mortalității atribuibile alcoolului s-a accentuat cu 4 procente față de anul 1990 pe fondul nivelelor înalte ale mortalității din țările est europene și sud-est europene. În aceste țări, decesele legate de alcool reprezintă mai mult de jumătate din decesele de toate cauzele.

În regiunile în care tendința de scădere a consumului de alcool a fost semnificativă și stabilă, povara bolilor asociate consumului de alcool s-a redus proporțional. În 2014, mortalitatea atribuibilă alcoolului a atins un minim istoric în țările central și vest europene (5%), semnificând o reducere cu 25% față de 1990). În țările Mediteranei de sud (12%) povara bolii s-a redus cu 27% față de 1990), iar în țările central-est europene cu 15% față de 1990 (14%).

Deși bărbații consumă alcool mai frecvent și în cantități mai mari, impactul consecinţelor medico-sociale, în termeni de morbiditate și mortalitate, sunt semnificativ mai înalte în rândul populației feminine.

Numeroase consecințe dramatice ale consumului de alcool afectează direct sau indirect alte persoane: 60.0000 de nou-născuți cu greutate mică la naștere, 16% din cauzele de abuz și neglijare a minorului, între 5 și 9 milioane de copii care trăiesc în familii aflate la risc datorită consumului de alcool, 10.000 de adulți decedați în accidente de trafic (alții decât persoana care a consumat alcool).

Conform unei estimări a Comisiei Europene, o reducere a consumului de alcool cu un litru ar conduce la o scădere cu 1% a mortalității la bărbați în țările central și sud europene și cu 3% în țările nordice.

Datele cu privire la povara bolii atribuibilă alcoolului sunt inconsecvente și adesea contradictorii datorită lipsei studiilor sistematice și diferențelor dintre metodologiile de cercetare.

În România, prevalența tulburărilor induse de alcool în rândul populației de 15 ani și peste este semnificativ sub media UE, ceea ce ridică problema subdiagnosticării sau a supraportării. Astfel, prevalența bolilor legate de alcool este de 2,4%, iar ponderea alcoolismului este de 1,3%, versus 7,5%, respectiv 4% la nivelul UE. Conform MS (2011) valorile la nivel național sunt superioare celor comunicate în studiile internaționale. În România, mor anual peste 17.000 de oameni datorită consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceștia mor în perioada activă a vieții lor (între 20 – 64 ani). Mortalitatea la vârsta adultă atribuibilă consumului de alcool în România este de 3 ori mai mare la bărbați, respectiv de 1,5 ori mai mare la femei, comparativ cu UE.

  1. Accidentele – mortalitate de trei ori peste media UE;
  2. BCV (bolile cardiovasculare) – de două ori peste media statelor membre noi și de 8 ori peste celelalte, mai vechi;
  3. Ciroza hepatică – peste dublul UE.

România înregistrează cea mai înaltă rată standardizată a mortalității atribuibile alcoolului din UE în rândul femeilor și locul 4 la bărbați.

Peste 14% din anii potențiali de viață în rândul populației feminine și 25,4 la bărbați sunt pierduți prin decese legate de alcool. Aprox 4% din deficitul speranței de viață la femei și 18% la bărbați este atribuit alcoolului, în condițiile în care Romînia înregistrează una din cele mai reduse speranțe de viață din UE. România ocupă locul 2, după Lituania, din punct de vedere al victinelor agresiunilor fizice legate de consumul de alcool.

18. 08. 08

Laptele matern este un aliment natural perfect, totdeauna proaspăt, curat și disponibil 24 de ore/zi, în orice zonă geografică.

Colostrul este laptele matern pe care femeile îl produc în primele zile după naștere. Are consistență mai mare și o culoare gălbuie. El conține mai multe proteine decât laptele matur. Laptele matur este laptele matern produs după câteva zile de la naștere. Treptat, cantitatea de lapte crește și mama își simte sânii tari și grei. Consistența și compoziția laptelui variază și pe parcursul unei alăptări. La început, laptele este mai subțire, conține proteine, lactoză și alți nutrienți și satisface și setea copiilor pentru apă. De aceea, adăugarea de alte fluide pentru satisfacerea setei sugarului este inutilă și chiar dăunătoare, întrucât va influența cantitatea totală de lapte matern supt. La sfârșitul unei alăptări, laptele are o consistență mai crescută și este mai bogat în lipide, conferind sațietate.

Dat fiind faptul că laptele matern conține factori protectori (cu concentrație mare în colostrum), alăptarea conferă beneficii, reducând riscul pentru:

  1. infecții gastrointestinale (cu 64%), infecții respiratorii (cu 72%),  și ale urechii-otita medie (cu 50%), boli cardiovasculare, inclusiv hipertensiune arterială;
  2. diabet zaharat tip 2 (cu 39%) sau de tip 1 (cu 19-27%);
  3. atopie (sensibilitate excesivă la alergeni), astm (cu 42%) , boala celiacă (intoleranța la gluten), tulburări ale lipidelor (valori ale colesterolului total și LDL colesterolului, mai mici la vârsta de adult) si obezitate (cu 27% mai mic);
  4. mortalitate post-neonatală cu 21% mai mic în rândul copiilor alăptați și reducerea riscului de a dezvolta anumite tipuri de cancer în copilărie, cum ar fi leucemia (cu 30% mai mic în cazul alăptării timp de 6 luni) sau limfoamele.

Față de copiii care sunt hrăniți cu formulă de lapte, cei alăptați au un risc mai redus de a deveni obezi în copilărie, adolescență și maturitatea timpurie. Alăptarea poate fi, de asemenea, un factor important în apropierea dintre mamă și copil.

Unele studii au indicat scoruri mai mari la testele de inteligență la copiii care au fost alăptați timp de cel puțin 1 lună, față de cei care nu au fost alăptați sau au fost alăptați mai puțin de o lună. Acest efect benefic devine mai pronunțat la o durată mai mare de alăptare; sugarii prematuri hrăniți cel puțin o lună cu lapte matern înregistrează beneficii mai mari în privința scorului de inteligență măsurat la vîrsta de 7-8 ani, comparativ cu cei hrăniți cu formula de lapte (aproximativ 7 unități IQ în plus).

Pe lângă beneficul adus copiilor, alăptarea asigură beneficii și mamelor: pe termen scurt (grăbește involuția uterină, reduce riscul de hemoragie; crește posibilitatea de recăpătare a greutății corporale de dinainte de sarcină) și pe termen lung (reduce riscul de cancer ovarian și de sân și pe cel de a dezvolta diabet zaharat tip 2 în rândul femeilor cu istoric de diabet gestațional). De asemenea, s-a constatat un risc relativ de reducere a cancerului de sân de 4,3% pentru fiecare 12 luni de alăptare în plus.

Fără a fi considerată o metodă contraceptivă sigură, există dovezi care arată o probabilitate crescută ca mamele care practică alăptarea exclusivă să aibă o amenoree mai prelungită (iar probabilitatea de sarcină în timpul perioadelor de amenoree de lactație este la nivelul de 1,7% în primele 6 luni, dacă o femeie cu amenoree alăptează atât ziua cât și noaptea)

Avantajele economice ale alăptării iau în considerare scăderea costurilor pentru asigurarea alimentației copiilor atât pentru familie, cât și pentru societate, la care se adaugă diminuarea costurilor legate de scăderea incidenței și prevalenței cel puțin a bolilor diareice și respiratorii din perioada copilăriei. Dacă 90% din familii ar putea să respecte recomandările medicale de a alăpta exclusiv pentru 6 luni, s-ar economisi 13 miliarde dolari pe an și, anual ar putea fi prevenite 911 decese.

Child, Young în „Infant and Young Child Feeding” (2011) citează rezultatele studiilor care au arătat rolul alăptării în reducerea riscurilor pentru: infecțiile tractului respirator inferior (cu 72%), infecțiile gastrointestinale (cu 64%), otita medie (cu 50%), astm (cu 42%), diabetul de tip 2 (cu 39%) sau de tip 1 (cu 19-27%), și riscul cu 27% mai mic pentru obezitate; aceleași studii indică un risc de mortalitate post-neonatală cu 21% mai mic în rândul copiilor alăptați și reducerea riscului de a dezvolta anumite tipuri de cancer în copilărie, cum ar fi leucemia (cu 30% mai mic în cazul alăptării timp de 6 luni) sau limfoamele.

Sursa: Programul RO19 „Inițiative în sănătatea publică”, proiectul RO19.04 „Intervenții la mai multe niveluri pentru prevenția bolilor netransmisibile (BNT) asociate stilului de viață în România” - Ghidul de prevenție pentru stilul de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare pentru boli netransmisibile, în asistența medicală primară. Ghidul oferă cunoștinte de bază în ceea ce privește alimentația optimă a copiilor de la naștere și până la 2 ani, precum și femeilor în perioda de sarcină și alăptare. Acesta se adresează atât profesioniștilor din asistența medicală primară (medici de familie, moașe, asistente medicale generaliste, asistente comunitare, consilieri pentru alăptare, voluntari) cât și gravidelor sau femeilor care alăptează.

18. 08. 08

Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân (SMAS) este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august, în peste 120 de ţări, pentru a încuraja alimentația la sân şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume.

În documentul elaborat de WHO/UNICEF - Global Strategy for Infant and Young Child Feeding - (2003) cu privire la alimentația sugarilor, este consemnat ca o recomandare globală privind sănătatea publică faptul că, pentru a realiza o creștere și dezvoltare optimă și în deplină sănătate, sugarii ar trebui să fie alăptați exclusiv în primele șase luni de viață; apoi, pentru a răspunde nevoilor lor nutriționale în creștere, sugarii ar trebui să primească o alimentație complementară adecvată, în condiții de siguranță nutritivă, în timp ce se continuă alăptarea până la 2 ani și peste. De asemenea, OMS și UNICEF recomandă începerea precoce a alăptării în termen de o oră de la naștere.

Sloganul campaniei 2018 este „Alăptarea -fundament al vieții”. Alăptarea este o soluție universală care oferă tuturor un start corect și șanse egale în viață.

Obiectivul general al campaniei îl reprezintă asigurarea unei nutriții optime a copiilor până la vârsta de 24 de luni, urmărind creșterea la 50% a copiilor alimentați exclusiv la sân în primele 6 luni de viață, până în anul 2025. În prezent, la nivel mondial, mai puțin de 40% dintre copii sunt alăptați exclusiv la sân în primele 6 luni.

În studiile citate de Child Young în „Infant and Young Child Feeding” (2011), au fost identificate dovezi clare conform cărora alăptarea exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării până la 12 luni este intervenția preventivă cu cel mai mare impact în reducerea mortalității infantile (13%), în timp ce alimentația complementară începută la 6 luni împreună cu continuarea alăptării s-a clasat a III-a (6%). S-a estimat că, cele două intervenții pot preveni aproape o cincime din mortalitatea copiilor sub cinci ani (în țările în curs de dezvoltare). Cel mai mare impact a fost legat de reducerea morbidității și mortalității prin diaree și pneumonie.

Alte obiective urmărite vizează creșterea nivelului de informare, conștientizare și responsabilizare a populației privind alimentația și sănătatea nou născutului și copilului mic, prin creșterea accesibilității la informații de specialitate de bază, precum și reducerea cheltuielilor pentru sănătate (spitalizare și tratament), a celor din gospodărie (alăptarea este accesibilă și gratuită) și de mediu (laptele de mamă este ecologic, nu poluează).

Astfel, prin măsurile de educație și promovare a sănătății privind alăptarea, pe lângă prevenirea a 823.000 de decese anuale la copiii sub 5 ani și 20.000 de decese anuale din cauza cancerului de sân și ovarian, s-ar putea economisi aproximativ 302 miliarde dolari la nivel global, în fiecare an. Nealăptarea este asociată cu o povară economică semnificativă la nivel mondial, de exemplu, costuri foarte mari din cauza morții premature, estimate la 14,2 miliarde de dolari în SUA, 223,6 milioane în China, 6,0 milioane în Brazilia și 118 milioane USD în Indonezia.

Printre țintele majore ale unei astfel de campanii se numără profesioniștii din asistența medicală primară (medici de familie, moașe, asistente medicale generaliste, asistente comunitare, consilieri pentru alăptare, voluntari), cei care se ocupă de sănătatea copiilor până la împlinirea vârstei de 24 de luni, dar și gravidele sau femeile care alăptează, precum și părinții acestora.

Rezultatele urmărite prin aceste tipuri de manifestări vizează:

  1. Prevenirea malnutriției, sub toate formele sale - Malnutriția se referă atât la subnutriție, cât și la excesul de greutate și bolile netransmisibile asociate. Această dublă povară a malnutriției are consecințe majore asupra sănătății pe termen scurt și lung.
  2. Asigurarea securității alimentare chiar și în perioadele de criză - Conform „Declarației Mondiale asupra Nutriției” FAO/OMS/ROMA/ 1992 și a „Declarației asupra Securității Alimentare Mondiale” FAO/OMS/ 1996, „Securitatea alimentară există atunci când toți oamenii, în orice moment, au acces fizic și economic la alimente sigure și nutritive care îndeplinesc necesitățile de hrană ale organismului uman, pentru a duce o viață sănătoasă și activă”. Securitatea alimentară înseamnă accesul la alimente pentru toți oamenii în orice moment. Este afectată de disponibilitatea, accesibilitatea alimentelor, și de momentele de criză, de exemplu: foamete, dezastre naturale, conflicte, degradarea mediului.
  3. Ruperea cercului sărăciei - Foametea împinge familiile sărace într-o spirală descendentă și le împiedică să iasă din cercul sărăciei.

Date statistice la nivel internaţional, european şi naţional privind nivelul şi dinamica alăptării:

Datele OMS despre Europa arată că, în perioada 2006-2012, doar 25% dintre sugari au fost alăptați exclusiv în primele 6 luni, comparativ cu 43% dintre copiii din țările regiunii Asia de Sud-Est. Același studiu arată că în 21 de țări europene, procentul copiilor alăptați exclusiv până la vârsta de 6 luni este de 13%. Ratele cele mai crescute ale alăptării exclusive până la 6 luni din țările central europene se ating în Ungaria, Armenia, Moldova.

Există numeroase studii care arată ca există o strânsă corelație între alăptare și concediu plătit postnatal. Se observă rate crescute ale nivelului alăptării în țările nordice: Suedia, Norvegia, Islanda, Canada, unde femeile beneficiază de concediu postnatal plătit, față de Anglia, Irlanda, Israel, Belgia, unde ratele alăptării sunt scăzute. Deși în SUA femeile nu beneficiază de concediu postnatal plătit, rata alăptării se situează la un nivel cel puțin comparativ cu cel european.

În Europa, ratele de alăptare cele mai scăzute se înregistrează în Irlanda, Franța Belgia, Malta și Regatul Unit, iar cele mai crescute în țările nordice: Norvegia, Danemarca, Suedia, dar și în tări ca Turcia, Slovenia, Ungaria. În România, conform acelorași surse, copiii care au fost vreodată alăptați ating procentul de 88%.

Date statistice privind alimentația la sân în România:

Datele oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la situația alimentaţiei la sân în România în anul 2004 sunt redate mai jos:

  • Procentajul copiilor care au fost vreodată alăptaţi:
    • Total: 88,3 %
    • Urban: 88,0 %
    • Rural: 88,5%
  • Rata copiilor care sunt hrăniți exclusiv prin alăptare până la 6 luni:
    • Total:15,8 %
    • Urban: 14,3 %
    • Rural: 17,3 %
  • Rata iniţierii timpurii a alăptării:
    • Total: 12,0%
    • Urban: 10,5%
    • Rural: 13,5%

Conform unui studiu realizat de Asociația SAMAS, Sănătate pentru Mame și Sugari, în parteneriat cu Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Alfred Rusescu” și Societatea Națională a Medicilor de Familie, se arată că în prima lună după naștere, româncele își alăptează copiii în procent de 80%. Rata alăptării exclusive a copilului până la șase luni este în creștere, ajungând la 29,8% în 2016, față de 12,6% în anul 2011.

În mediul rural, frecvența copiilor alăptați exclusiv la sân este mai crescută față de mediul urban (pentru sugarii cu vârste de sub 1 lună: 21%, între 1-4 luni: 29%, între 4-6 luni: 24%, în mediul rural, față de cei din mediul urban, pentru sugarii cu vârste de sub 1 lună: 20%, între 1-4 luni: 17%, între 4-6 luni: 18%). Acest raport se inversează în favoarea sugarilor cu vârste de 6 luni și peste, din mediul urban (26% dintre sugarii din mediul rural sunt alăptați până la 6 luni și peste, față de 45% din cei din mediul urban).

Educația mamei crește șansa de alăptare exclusivă. Durata alăptării crește proporțional cu nivelul de educație: 51% dintre mamele cu studii superioare își alăptează copiii conform recomandărilor actuale ( >6 luni). Procentul este mult mai mic la mamele cu studii postliceale (41%) și scade la jumătate la cele cu studii medii (25%) sau cu nivel de instrucție sub 8 clase (23%).

Consilierea prenatală are impact asupra duratei alăptării, medicul de familie își menține un rol important și în această formă de educație, fiind susținut, în special, de asistentele medicale, dar și de alte cadre medicale (medici pediatri, ginecologi, alte asistente, inclusiv cele cu activitate de educator perinatal asumată). Mamele care au primit consiliere antenatală privind alimentația exclusivă la sân a sugarilor, alăptează într-un procent mai mare. Dintre cele care alăptează 6 luni și peste, 32% au fost consiliate pro-alăptare prenatal. Educația perinatală privind alăptarea a fost furnizată în primul rând de medicul de familie (23%), urmat de asistentele din maternitate (15%), și de medicul ginecolog (12%). 10% dintre mame menționează că au primit sfaturi de la mai multe cadre medicale, atât de la medicul de familie cât si de la alți medici (neonatologi, pediatri sau de alte specialități). 5% dintre persoanele intervievate au fost consiliate de educatori perinatali.