17. 08. 17

LUNA NAȚIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL

Conform rezultatelor studiilor internaţionale, în România, 15.175 decese sunt cauzate în fiecare an consumului de alcool, din care 11.659 în rândul bărbaţilor şi 3.516 în rândul femeilor. Prevalenţa tulburărilor induse de alcool în rândul populaţiei de 15 ani şi peste este de 2,4% (3,7% în rândul bărbaţilor şi 1,1% în rândul femeilor), valori inferioare mediei UE (7,4% la bărbaţi, respectiv 1,4% la femei), al căror decalaj faţă de media europeană ridică problema subraportării patologiei psihosomatice atribuibile alcoolului. În ceea ce priveşte dependenţa de alcool, 2% din românii în vârstă de 15 ani şi peste sunt dependenţi de alcool faţă de 4% la nivelul UE.

Într-o notă din anul 2011, Ministerul Sănătăţii estimează valori superioare celor indicate de studiile internaţionale: „În România mor anual peste 17.000 de oameni în urma consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceştia mor în perioada activă a vieţii lor (între 20 şi 64 de ani).... Mortalitatea la vârsta adultă (20-64 de ani), atribuibilă consumului de alcool în România, este de trei ori mai mare la bărbaţi, respectiv de 1,5 ori mai mare la femei, comparativ cu UE 15 (statele membre până în 2004)... Între cauzele de mortalitate atribuibile consumului de alcool se numără accidentele (mortalitate de trei ori peste media UE 15), bolile cardiovasculare (mortalitate de două ori media UE15 - statele membre noi - şi de opt ori media UE 15) şi ciroza hepatică (mortalitate peste dublul ţărilor UE 15)”. Cu aceste valori, România înregistrează cea mai înaltă rată standardizată a mortalităţii atribuibile alcoolui din UE în rândul femeilor şi locul 4 la bărbaţi (după Estonia, Letonia şi Lituania).

Peste 14% din anii potenţiali de viaţă la femei şi 25,4% la bărbaţi sunt pierduţi prin decese atribuibile alcoolului. Aproximativ 4% din deficitul speranţei de viaţă la femei şi 18% la bărbaţi sunt puse pe seama consumului nociv de alcool, în condiţiile în care România (alături de Ungaria şi Letonia) înregistrează cea mai redusă speranţă de viaţă din cele 28 state ale UE, cu un deficit de 11,8 ani faţă de media UE.

În anul 2012, aproape 70.000 cazuri cu patologie asociată consumului de alcool au fost externate,  totalizând 572.549 zile de spitalizare, un cost de 1.537,6 RON/caz (superior mediei naţionale a tarifului pe caz) şi un cost total al asistenţei de sănătate de rambursat de CNAS echivalent a 25 milioane €.

La această sumă, reprezentând exclusiv costurile îngrijirilor de sănătate pe durata spitalizării, se adaugă costuri suplimentare (datorate asistentei primare şi ambulatorii, asisteei de urgenţă, concediilor medicale, precum şi costurile induse de accidente rutiere care au avut drept cauză consumul de alcool). Două treimi din cazurile internate au prezentat patologie hepatobiliară şi aproape un sfert tulburări mentale induse de consumul de alcool. Aproape jumătate dintre aceste cazuri au prezentat complicii. Dintre cazurile spitalizate, 73,82% au fost reprezentate de tulburări ale sistemului hepatobiliar şi ale pancreasului şi 22,28% au fost tulburări mentale organice induse de alcool.  Aproape jumătate (46,3%) din cazurile spitalizate au prezentat complicaţii.

Cel puţin 53% din români declară că au fost victime ale unor agresiuni pe fondul consumului de alcool, valoare care situează România pe locul 2, după Lituania, din punct de vedere al numărului victimelor violenţei determinate de consumul de alcool şi pe locul 3 (după Lituania si Bulgaria) din punct de vedere al ponderii femeilor ca victime în conflicte declanşate sub influenţa alcoolului.

17. 08. 10

LUNA NAȚIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL

Conform profilului de ţară prezentat în cel mai recent Raport asupra alcoolului şi sănătăţii al OMS,  în anul 2010, consumul de alcool pur/capita la populaţia în vârstă de 15 ani şi peste a fost de 14,4 l, înregistrând o tendinţă crescătoare în ultimul deceniu. Din acest consum, 10,4 litri alcool reprezintă consumul înregistrat, iar 4 litri reprezintă consumul de alcool neînregistrat, menţinut la un nivel constant. Consumul mediu de alcool pur în rândul bărbaţilor este de 22,6 litri, respectiv 6,8 litri în rîndul femeilor. Consumul de alcool raportat exclusiv la populaţia consumatoare de alcool de 30,7 litri alcool pur per persoană în rândul bărbaţilor şi de 10,9 litri alcool pur per persoană în rândul femeilor, media consumului de alcool în rândul populaţiei băutoare fiind de 21,3 litri alcool pur per capita. Numai 14,3% din populaţia de peste 15 ani nu a consumat niciodată alcool (7,6% din bărbaţi şi 29,3% dintre femei), în timp ce două treimi din populaţie consumă alcool regulat.

Peste 28% din români depăşesc pragul limită de 60/40 grame alcool pur consumat, iar peste 10% depăşesc 120 grame alcool pur la bărbaţi sau 80 grame la femei ocazional, înscriindu-se în categoria băutorilor cu consum episodic excesiv extrem. Prevalenţa episoadelor de consum dăunător de alcool a fost de 18,7 % în rândul bărbaţilor băutori şi 2,7 % în rândul femeilor, ponderea cumulată a episoadelor de consum excesiv pentru ambele sexe fiind de 7,5% din populaţia generală, respectiv 11,1% din populaţia care se autodeclară băutoare. Cu un volum de alcool cuprins între 75 şi 100 g alcool consumat cu o ocazie, România ocupă locul 5 (după Islanda, Danemarca, Finlanda şi Suedia) în topul ţărilor cu un model de consum excesiv de alcool.

Berea este băutura preferată a românilor, pentru toate grupele de vârstă, fiind consumată de 70% din tinerii de 18-34 ani şi aproximativ 60% din persoanele de 35-65 ani. Mai puţin de 60% din români consumă vin. Consumul spirtoaselor este de 39% în rândul tinerilor sub 35 ani şi aproximativ 42% pentru populaţia în vârstă de 35-65 ani. 

Peste 10% din români beau acasă, singuri, cel puţin o dată pe săptămână, dar mai puţin de o treime consumă alcool în compania membrilor familiei, aproximativ 50% consumă alcool în mod obişnuit în localuri publice şi doar 9% beau în parcuri sau pe străzi.

Influenţa regiunii geografice asupra modelului de consum are o semnificaţie relativă, transilvănenii înregistrând cel mai mare număr de abstinenţi, bucureştenii sunt mai degrabă băutori „light” ("uşori", consum scăzut până la moderat), iar moldovenii şi muntenii sunt prezenţi mai frecvent în zona consumului „medium” (moderat) şi „hard” ("greu", consum excesiv). Mai mult de jumătate (52%) dintre băutorii „hard” şi 42% dintre consumatorii „medium” sunt fumători zilnici. 

17. 08. 04

BENEFICIILE  ALIMENTAŢIEI  LA SÂN

Pentru copil:

  • asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată;
  • protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea acestora;
  • este uşor digerabil;
  • are temperatură optimă;
  • este steril;
  • reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri;
  • reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni);
  • reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei;
  • previne malnutriţia;
  • reduce riscul anemiei feriprive;
  • reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada adultă;
  • reduce riscul morţii subite;
  • reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni;
  • favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii;
  • asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă;
  • interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă.

Pentru mamă:

  • ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum;
  • este protectivă împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale;
  • duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung;
  • contraceptiv (98%) numai pe perioada alăptării exclusive;
  • scade necesarul de insulină la mamele diabetice;
  • diminuează efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii;
  • este mai comodă şi mai puţin obositoare; laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil;
  • are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne;
  • realizează o legătură strânsă cu copilul;
  • economie pentru familie.

Pentru societate:

  • economisire de valută consumată pentru achiziţionare de lapte praf;
  • scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilului;
  • are efect ecologic pozitiv;
  • populaţie sănătoasă.

DEZAVANTAJELE  ALIMENTAŢIEI  ARTIFICIALE

  • îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice);
  • alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice);
  • mai greu digerabil;
  • încărcare osmotică mare;
  • obezitate;
  • risc de rahitism sau anemie;
  • creşte riscul diabetului zaharat;
  • nu conţine substanţe biologice;
  • prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi infecţiei;
  • poate produce probleme dentare (din cauza tetinei);
  • nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea;
  • încarcă bugetul familiei.
17. 08. 03

Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân (SMAS) este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august, în peste 120 de ţări, pentru a încuraja alimentaţia la sân şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume. SMAS celebrează Declaraţia „Innocenti”, elaborată de OMS şi UNICEF în august 1990 pentru a proteja, promova şi sprijini alăptarea. Alimentaţia la sân este cea mai bună modalitate de a furniza nou-născuţilor substanţele nutritive de care au nevoie. OMS recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de şase luni.

Elemente de suport

Noi dovezi prezentate în revista medicala britanică, „The Lancet”, confirmă faptul că alăptarea optimă ar putea salva vieţi: 823000 de copii şi bani: 302 miliarde $ la economia mondială, anual. Alăptarea pune bazele unei mai bune stări de sănătate pentru toţi copiii, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, şi beneficii pentru mame. Cu toate acestea, ratele de alăptare la nivel mondial au rămas staţionare în ultimele două decenii.

Mai puţin de 40% dintre copiii sub vârsta de şase luni sunt alăptaţi exclusiv. De fapt, femeile se confruntă cu multe obstacole în calea alăptării: informaţii inexacte de la furnizorii de servicii medicale, lipsa de sprijin din partea partenerilor de sex masculin în cadrul gospodăriei, acces redus la consiliere calificată, campanii de marketing agresive ale înlocuitorilor de lapte matern, sau sunt forţate să se întoarcă la locul de muncă la scurt timp după naştere. Aceste bariere fac extrem de dificilă alăptarea exclusivă timp de şase luni (fără lichide suplimentare sau produse alimentare) şi continuarea acesteia timp de doi ani sau mai mult, aşa cum este recomandat de OMS. Cu toţii ştim ce trebuie făcut pentru a sprijini şi pentru a permite mamelor să alăpteze, dar trebuie să fim mai proactivi şi să antrenăm cât mai mulţi oameni pentru a transforma acest lucru în realitate.

Date statistice la nivel internaţional, european şi naţional privind nivelul şi dinamica fenomenului

În conformitate cu recomandările OMS, alimentaţia naturală (alimentaţia exclusivă la sân) se recomandă să fie iniţiată în prima oră de la naştere şi să fie exclusivă până la vârsta minimă de 6 luni, fiind urmată de continuarea alăptării la cerere alături de o alimentaţie complementară corespunzătoare până la vârsta de 2 ani a sugarului, sau mai mult.

Deşi alimentaţia naturală, alăptatul, este cea mai bună opţiune de alimentaţie a nou-născuţilor şi sugarilor, cu beneficii deosebite şi demonstrate ştiinţific asupra sănătăţii mamei şi copilului şi, de asemenea, cu beneficii asupra economiei şi mediului, datele statistice asupra fenomenului ilustrează atitudini diferite de la o regiune la alta, de la o cultură la alta.

La nivel global doar două cincimi (2/5) dintre copii beneficiază de alăptat exclusiv, vezi figura de mai jos:

fig1

Figura următoare ilustrează ratele de alăptare ale sugarilor precum şi variaţia concediilor postnatale ale mamelor, în mai multe ţări din lume. Se observă rate crescute ale nivelului alăptării în ţările nordice: Suedia, Norvegia, Islanda, Canada, unde femeile beneficiază de concediu postnatal plătit, faţă de Anglia, Irlanda, Israel, Belgia, unde ratele alăptării sunt scăzute. Deşi în SUA femeile nu beneficiază de concediu postnatal plătit, rata alăptării se situează la un nivel cel puţin comparativ cu cel european.

fig2

În Europa, în perioada 2006-2012, s-a estimat faptul că doar 25% dintre sugari au fost hrăniţi exclusiv prin alăptare în primele 6 luni. Date recente privind alăptarea exclusivă din 21 de ţări din regiune arată că, în medie, 13% dintre copii sunt alăptaţi exclusiv în primele 6 luni. Rata medie a alăptării exclusive rămâne astfel cu mult sub recomandarea globală, deşi ratele variază în mod substanţial în întreaga regiune. Chiar dacă rata de iniţiere timpurie a alăptării este foarte mare în unele ţări, ratele exclusive de alăptare scad rapid între 4 şi 6 luni şi sunt foarte mici după 6 luni (figura de mai jos).

fig3

Conform unui studiu desfăşurat în 2011 de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF, în România, rata de 12,6% este printre cele mai mici din Europa, potrivit unui comunicat al organizaţiei „Salvaţi Copiii”, în contextul „Săptămânii Mondiale a Alăptării”, care are loc în perioada 1-7 august a fiecărui an.

Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu privire la starea alimentaţiei la sân în România

Procentaj al copiilor care au fost vreodată alăptaţi:

Total: 88,3 %

Urban: 88,0 %

Rural: 88,5%

Rata copiilor care sunt hrăniţi exclusiv prin alăptare până la 6 luni:

Total:15,8 %

Urban: 14,3 %

Rural: 17,3 %

Rata iniţierii timpurii a alăptării:

Total: 12,0%

Urban: 10,5%

Rural: 13,5% 

Nivelele de subnutriţie şi de anemie care persistă printre copii, aşa cum sunt identificate de Studiul privind Statusul nutriţional al copiilor în vârstă de până la 5 ani‚ 2005 sprijinit de UNICEF, indică obiceiuri de hrănire necorespunzătoare şi sugerează, de asemenea, un nivel scăzut de alimentaţie la sân. Doar 16% dintre copiii români au fost alimentaţi la sân exclusiv pe parcursul primelor 6 luni de viaţă în 2004, în vreme ce doar 12% dintre nou-născuţi au fost alăptaţi în prima oră de după naştere, conform Studiului Sănătăţii.

17. 08. 01

LUNA NAȚIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL

Alcoolul este implicat în producerea a peste 200 boli diferite, clasificate în International Classification of Diseases 10 (ICD-10), între care tulburări neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate şi altele), boli gastrointestinale (ciroză hepatică alcoolică, pancreatită acută şi cronică, gastropatie alcoolică), cancere (de tub digestiv şi sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune arterială), sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecţioase (ex. pneumonie, tuberculoză), vătămări intenţionale şi non-intenţionale (auto şi heteroagresivitate, suicid, omor, intoxicaţii accidentale, accidente rutiere, domestice sau profesionale).

Din cei peste 266 milioane de europeni care consumă alcool cel puţin ocazional, 58 milioane sunt mari băutori, iar 23 milioane sunt dependenţi de alcool (5,4% dintre rbaii şi 1,5% dintre femeile din grupa de vârstă activă). Nouă din 10 persoane dependente de alcool nu primesc tratament.

În 2012, 139 milioane DALY (5,1% din povara globală a bolii) s-au atribuit deceselor premature şi dizabilităţilor atribuibile alcoolului, cea mai înaltă rată fiind înregistrată la nivelul UE. Peste 7,4% din povara bolilor atribuibile consumului de alcool s-a înregistrat în rândul bărbaţilor şi 1,4% la femei. Cu toate acestea, impactul consecinţelor medico-sociale ale consumului de alcool este semnificativ mai mare în rândul populaţiei feminine. Morbiditatea şi mortalitatea asociate alcoolului au crescut semnificativ în rândul populaţiei feminine faţă de valoarea înregistrată în urmă cu un deceniu.

Mai mult de 3 milioane decese anual sunt determinate de cauze asociate consumului de alcool, reprezentând mai mult de trei pătrimi din mortalitatea globală la nivelul regiunii europene OMS (7,6% din decese la bărbaţi şi 4% din decesele în rândul femeilor).

Deşi în ultimii 25 ani consumul de alcool a scăzut în regiunea europeană OMS, povara mortalităţii atribuibile alcoolului înregistrează o creştere de 4% faţă de anul 1990, în principal prin contribuţia mortalităţii înalte la nivelul ţărilor din regiunea est europeană (+22% în anul 2013 faţă de 1990) şi a ţărilor sud-est europene (+65 faţă de anul 1990). Modelul de consum excesiv de alcool, caracteristic ţărilor nordice, ţărilor baltice şi României, precum şi creşterea ratei mortalităţii globale la adulţi şi speranţa de viaţă redusă (în mod particular în ţările est europene) sunt principalii factori care determină acest decalaj. În ţările în care scăderea consumului de alcool a fost semnificativă şi stabilă, povara bolilor asociate consumului de alcool  s-a redus proporţional. Astfel, în 2014, mortalitatea atribuibilă alcoolului a atins valoarea de 5% în ţările central şi vest europene (cu 25% mai puţin faţă de 1990), 12% în ţările Mediteranei de sud (cu 27% mai puţin faţă de 1990) şi 14% în ţările central-est europene (cu 15% mai puţin faţă de 1990), reprezentând cele mai scăzute valori din ultimii 25 de ani. La polul opus, se află ţările est europene, cu nivele înalte şi tendinţe crescătoare ale consumului de alcool, unde decesele atribuibile alcoolului deţin peste 54% din decesele de toate cauzele.

POVARA MORTALITĂȚII ATRIBUITE ALCOOLULUI

Bolile cardiovasculare, ciroza hepatică, cancerul şi traumatismele intenţionale şi nonintenţionale sunt principalele cauze de deces, deţinând 88% din mortalitatea atribuibilă alcoolului (90% pentru sexul feminin şi 87% pentru sexul masculin), respectiv 76% din mortalitatea de toate cauzele, contribuţia cea mai importantă fiind atribuibilă bolilor cardiovasculare.

Mortalitatea prin boli cardiovasculare atribuibile alcoolului variază între 5% în ţările central şi central-vest europene şi 54% în ţările cu un nivel înalt al consumului şi model de consum episodic excesiv (Belarus, Kazahstan, Kirgistan, Republica Moldova, Ucraina). Prevalenţa patologiei cardiace determinată de alcool este puternic subestimată, în condiţiile în care este imposibil să poată fi corelate, în mod sistematic, simptomatologia cardiacă cu volumul şi modelul consumului de alcool pentru fiecare pacient, dar şi ca urmare a deficitului de studii epidemiologice serioase în majoritatea ţărilor.

Ciroza hepatică înregistrează rate înalte ale mortalităţii în toate ţările central-est şi est europene, în special în regiunile unde există o producţie tradiţională de băuturi spirtoase din fructe cu seminţe (Ungaria, România, Slovacia, Slovenia). Cele mai ridicate rate ale mortalităţii prin ciroză hepatică se întâlnesc în Kirgistan (475,4 cazuri/milion); Kazahstan, Turkmenistan i Uzbekistan, (aproximativ 340 cazuri/milion), hepatita B şi C fiind, de asemenea, un factor de risc pentru aceste populaţii. La polul opus, se situează ţările vest europene cu nivele reduse ale mortalităţii prin ciroză hepatică (între 41 şi 155 cazuri/milion) şi rate progresiv descrescătoare în ultimele decenii. Pe de altă parte, Republica Moldova, România şi Slovacia înregistrează rate ale mortalităţii prin ciroză hepatică mai înalte decât cele aşteptate pentru volumul de alcool consumat, fapt care poate fi asociat cu nivelele mari de consum al spirtoaselor obţinute în gospodării din fructe ale căror seminţe nu sunt separate în procesul de obţinere a băuturii.

Cancerul asociat consumului de alcool are o pondere de peste 10% din totalul cancerelor şi înregistrează valori înalte ale prevalenţei în ţările estice şi central-est europene, unde consumul de alcool se menţine la nivele înalte. Valori inferioare mediei europeane se regăsesc în ţările care au înregistrat reduceri semnificative şi stabile ale consumului de alcool pe parcursul ultimelor decenii.

Povara mortalităţii prin vătămări corporale s-a redus în perioada 1990-2014 cu 9% pentru vătămările intenţionale şi cu 27% pentru cele nonintenţionale. Lituania şi România se află în topul ţărilor cel mai afectate de violenţa determinată de consumul de alcool. Deşi în majoritatea ţărilor europene ponderea tinerilor implicaţi în conflicte declanşate de consumul de alcool este disproporţionată faţă de alte grupe de vârstă, în ţările caracterizate prin episoade de consum excesiv de alcool (Lituania, România, Bulgaria) toate grupele de vârstă sunt afectate în proporţii relativ egale.

COSTURILE ASOCIATE CONSUMULUI DE ALCOOL

Conform unui metastudiu din 2006, costurile societale ale consumului de alcool se ridică la aproximativ 1,3% din Produsul Intern Brut al unei ţări.  În anul 2010, la nivelul UE, costurile asociate consumului de alcool au fost estimate la 155,8 miliarde €, cuantumul major al acestora fiind datorat deceselor premature (45,2 miliarde €), îngrijirilor de sănătate (21,4 miliarde €), şomajului (17,6% miliarde €), absenteismului (11,3 miliarde €). La acestea, se adaugă costurile datorate acţiunilor în justiţie estimate, în 2006, la 33 miliarde € anual.