FEBRUARIE 2018 - Luna Națională de Prevenire a Cancerului

18. 02. 01

Direcția de Sănătate Publică a județului Sibiu, prin Biroul de Promovare a Sănătății marchează două zile importante în combaterea Cancerului, prin acțiuni de educare și distribuire de materiale informative în unități de învățământ și unități industriale din județul Sibiu, în cadrul „Lunii Naționale de Prevenire a Cancerului”:

  1. I. 4 februarie 2018 – Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului (ZMC)
  2. II. 15 februarie 2018 – Ziua Internațională de Luptă împotriva Cancerului la Copii (ZICC)

Scopul campaniei este de a reduce numărul de decese care pot fi prevenite în fiecare an, prin creșterea gradului de conștientizare în rândul publicului larg și prin impulsionarea autorităților de a lua măsuri suplimentare împotriva cancerului, având în vedere faptul că:

  • în România, în anul 2016 s-au înregistrat 60.710 cazuri noi de cancer, comparativ cu 61.703 cazuri noi de cancer în anul 2015, iar numărul bolnavilor rămași în evidență în 2016 a fost de 471.498 față de 461.016 bolnavi rămași în evidență în 2015;
  • în județul Sibiu, în anul 2016 s-au înregistrat 1.266 cazuri noi de cancer, comparativ cu 1.150 cazuri noi de cancer în anul 2015, iar numărul bolnavilor rămași în evidență în 2016 a fost de 13.178 față de 12.805 bolnavi rămași în evindență în 2015;
  • mortalitatea prin tumori a crescut de la 230,6 în 2015, la 233,0 în anul 2016, fiind în continuare a doua cauză de deces în România.

Obiectivele campaniei din anul 2018 sunt:

  • creșterea gradului de conștientizare cu privire la cancer, în rândul comunităţilor, profesioniștilor din domeniul sănătății și factorilor de decizie politică;
  • mobilizarea oamenilor pentru a alege un stil de viață sănătos și reducerea factorilor de risc de mediu și sociali pentru cancer;
  • sensibilizarea populației în privința importanței depistării precoce a cancerului la adulți și la copii;
  • îmbunătățirea accesului la medicamente și tehnologii esențiale pentru cancer
  • responsabilizarea oamenilor pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.

În România, Campania „Luna Națională de Prevenire a Cancerului” este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.

I

cancer 1Sub sloganul „Noi Putem. Eu Pot.”, Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului, 4 februarie 2018, explorează acțiuni pe care putem să le întreprindem pentru a salva vieți, pentru a atinge echitate în îngrijirea cancerului și pentru a face o prioritate din lupta împotriva cancerului.

Așa cum cancerul afectează pe toată lumea în moduri diferite, fiecare avem puterea de a lua măsuri pentru a reduce impactul bolii asupra persoanelor, familiilor și comunităților.

Impactul cancerului în sănătatea publică

Cancerul este una din cauzele majore de morbiditate și mortalitate pe plan mondial, cu aproximativ 14 milioane cazuri noi în anul 2012. Se preconizează ca numărul cazurilor noi să crească cu aproape 70% în următoarele 2 decenii. Cancerul este a doua cauză de mortalitate pe plan mondial, și a fost responsabil de 8,8 milioane decese în 2015. Global, aproape 1 din 6 decese este cauzat de cancer.

Cele mai frecvente cauze de deces prin cancer sunt: pulmonar (1,69 milioane decese), hepatic (788000 decese), colorectal (774000 decese), gastric (754000 decese), mamar (571000 decese).

Factori de risc pentru cancere

Consumul de tutun, consumul de alcool, alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică sunt factori de risc majori pentru cancer și alte boli netransmisibile, oriunde în lume. Consumul de tutun este cel mai important factor de risc pentru cancer și este responsabil de aproximativ 22% din decesele prin cancer.

Unele infecții cronice reprezintă factori de risc pentru cancer și au relevanță majoră în tările slab și mediu dezvoltate. Aproximativ 15% din cancerele diagnosticate în 2012 au fost atribuite infecțiilor carcinogenice, cum sunt Helicobacter pylori, Human papillomavirus (HPV), virusul Hepatitei B, virusul Hepatitei C și virusul Epstein-Barr.

Reducerea poverii bolii

În prezent pot fi prevenite 30–50% din cancere. Aceasta se poate realiza prin evitarea factorilor de risc și implementarea strategiilor de prevenire bazate pe dovezi. Povara prin cancer poate fi redusă și prin depistarea precoce a cancerului și managementul pacienților cu cancer. Multe cancere au o șansă mare de vindecare dacă sunt diagnosticate din timp și sunt tratate adecvat.

Modificarea și evitarea factorilor de risc

Modificarea și evitarea factorilor cheie de risc poate reduce semnificativ povara prin cancer.  Acești factori de risc includ:

  • consum de tutun;
  • greutate corporală crescută sau obezitate;
  • alimentație nesănătoasă cu aport scăzut de fructe și vegetale;
  • inactivitate fizică;
  • consum de alcool;
  • infecție HPV cu transmitere sexuală;
  • infecții hepatitice sau alte infecții carcinogenice;
  • radiații ionizante și ultraviolete;
  • poluare urbană a aerului.

Depistarea și diagnosticul precoce

Când este identificat precoce, cancerul este mai probabil să răspundă la tratament și poate rezulta o probabilitate mai mare de supraviețuire, morbiditate mai scăzută și tratament mai puțin costisitor. Se pot realiza îmbunătățiri semnificative în viețile pacienților, prin depistarea precoce a cancerului și evitarea întârzierilor de tratament și îngrijire. Depistarea precoce constă în 3 pași, care trebuie integrați și furnizați la momentul oportun:

  1. 1. Conștientizare și acces la servicii medicale
  2. 2. Evaluare clinică, diagnostic și stadializare
  3. 3. Acces la tratament

Depistarea precoce este relevantă în toate de departamentele și pentru majoritatea cancerelor. În absența depistării precoce, pacienții sunt diagnosticați în stadii tardive, când tratamentul curativ nu mai reprezintă o opțiune. Programele pot fi proiectate să reducă întârzierile și barierele către serviciile medicale și să permită, la timp, accesul pacienților la tratament.

Screening

Screeningul urmărește să identifice persoanele aparent sănătoase, cu anormalități sugestive  pentru un anume tip de cancer sau pre-cancer,urmat de diagnostic și tratament prompt. Programele de screening pot deveni eficiente dacă se folosesc teste potrivite, implementate eficient și cu asigurarea calității. În general, un program de screening este o intervenție de sănătate publică mult mai complexă decât diagnosticul precoce. Exemple de metode de screening:

  • inspecția vizuală cu acid acetic pentru cancerul cervical în țările slab dezvoltate;
  • testare HPV pentru cancerul cervical;
  • citologie PAP pentru cancerul cervical în țările mediu dezvoltate și dezvoltate;
  • mamografie pentru cancer mamar în regiuni cu sisteme de sănătate consolidate.

Tratament

Un diagnostic corect este esențial pentru un tratament adecvat și eficient pentru că fiecare tip de cancer necesită un regim de tratament specific, care cuprinde una sau mai multe modalități, cum sunt tratamentul chirurgical, radioterapia și chimioterapia.  Determinarea țintelor de tratament și îngrijire paliativă reprezintă un prim pas important, iar serviciile medicale trebuie integrate și centrate pe pacient.

Scopul principal este de vindecare a cancerului sau de prelungire considerabilă a vieții. Îmbunătățirea calității vieții pacientului este, de asemenea, un scop important. Acest scop poate fi atins prin îngrijiri paliative și prin suport psihosocial.

II

Ziua Internațională de Luptă împotriva Cancerului la Copii, 15 februarie 2018, se celebrează în fiecare an pentru sensibilizarea publică și exprimarea sprijinului pentru copiii și adolescenții cu cancer, supraviețuitori și familiile acestora. În fiecare an, mai mult de 200000 copii sunt diagnosticați cu cancer - o boală care afectează nenumărate familii și comunități,  în toate regiunile lumii.

Scopul Campaniei este „Acces universal mai bun la tratament pentru copiii și adolescenții cu cancer”, iar mesajul-cheie este „Copiii merită ce este mai BUN!”. Acest mesaj se adresează inechităților în accesul la tratament în țările slab și mediu dezvoltate, unde trăiesc 80% din copiii cu cancer.

Cele mai BUNE îngrijiri pentru copiii și adolescenții cu cancer:

  1. 1. Acces mai BUN la tratament și îngrijiri de calitate
  2. 2. Acces mai BUN la medicamente esențiale gratuite
  3. 3. Protecție socială mai BUNĂ
  4. 4. Tratament paliativ mai BUN
  5. 5. Tatamente mai puțin toxice pentru reducerea efectelor secundare cronice la copiii supravietuițori cu cancer

Termenul de cancer al copilăriei cuprinde toate cancerele apărute înaintea vârstei de 15 ani. Aceste tumori sunt rare, dar prezintă probleme specifice de ordin etic, psihologic şi al societăţii in ansamblu. În populaţiile de copii ale Europei, Americii de Nord şi altor regiuni dezvoltate ale lumii, ratele de incidenţă sunt în jur de 140 la milion. Incidenţa este mai puţin cunoscută în ţările în curs de dezvoltare, deoarece există prea puţine registre populaţionale de cancer eficiente. În unele ţări în curs de dezvoltare, unde copiii reprezintă 40–50% din populaţie, procentul de cancer pediatric reprezintă 3–10% din total, în timp ce în ţările dezvoltate procentul este mai mic de 1%.

Cele mai frecvente cancere în copilărie sunt leucemia, limfomul şi tumorile cerebrale. Se cunoaşte puţin despre etiologia cancerelor pediatrice, iar cele câteva asocieri cauzale stabilite explică doar un mic procent din cazuri. Supravieţuire bună, de durată, se obţine în ţările dezvoltate, în timp ce în ţările în curs de dezvoltare, supravieţuirea este considerabil mai slabă. Priorităţile curente pentru managementul cancerului pediatric ţintesc să aducă îmbunătăţiri în calitatea vieţii supravietuițorilor, al căror număr este în creştere.

Cu toate că apare rar, incidenţa cancerului la adolescenți este de două ori mai mare decât la copil. Cancerele tipice adolescenţilor sunt limfoamele, sarcoamele osoase şi de ţesuturi moi, tumorile cu celule germinale, melanomul, carcinoame ale tiroidei şi nazofaringelui, leucemiile şi tumorile cerebrale. Cancerele adolescenţei sunt deseori depistate tardiv; acestea prezintă anumite caracteristici patologice şi genetice, şi necesită clasificare bazată pe morfologie. Factorii de risc includ diverşi agenţi infecţioşi, expunere la hormoni, radiaţii ionizante şi neionizante, şi unii factori care ţin de stilul de viaţă. Chiar dacă există un procent mare de cancere cu prognostic relativ bun, supravieţuirea la 5 ani a adolescenţilor cu cancer nu depăşeşte 75% în ţările dezvoltate.

Vă prezentăm cele mai comune semne de avertizare ale cancerului la copii. Dacă există aceste simptome, recomandăm examinări suplimentare:

cancer 2