Ziua Mondială a Sănătății 2018 - Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate

18. 04. 04

Infografic ZMS 2018 UHC 210318

Conform datelor Organizației Mondiale a sănătății, aproximativ jumătate din populația lumii nu are acces la servicii esențiale de sănătate. De asemenea, aproximativ 800 de milioane de persoane (12% din populația lumii) plătesc cel puțin 10% din veniturile gospodăriei pentru serviciile de sănătate de care beneficiază, iar 100 de milioane de persoane sunt împinse în ”sărăcie extremă” (trăind cu $ 1.90 sau mai puțin pe zi) în urma cheltuielilor cu serviciile de sănătate.

Accesul la servicii esențiale de sănătate de calitate și la protecție financiară în procesul de accesare a acestor servicii îmbunătățesc sănătatea populației, cresc speranța de viață, protejează țările de apariția unor epidemii, reduc sărăcia și riscul de foamete, creează locuri de muncă, susțin creșterea economică și egalitatea de gen. Țările care investesc în UHC (Universal Health Coverage – Acoperire Universală cu Servicii de Sănătate), își asigură o dezvoltare sănătoasă a capitalului uman național. Din acest considerent, în ultimele decenii UHC a devenit o strategie cheie pentru atingerea progresului în ceea ce privește indicatorii din sănătate și din alte domenii de dezvoltare.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, acoperirea universală cu servicii de sănătate definește asigurarea accesului tuturor persoanelor la servicii de promovare a sănătății, de prevenire a îmbolnăvirilor, curative, de reabilitare și paliative de o calitate suficientă astfel încât să fie eficiente, menținând în același timp o povară financiară cât mai scăzută în rândul populației în urma accesării acestor servicii.

Progresul țărilor în atingerea UHC este evaluat în raport cu două criterii:

  1. Un indice de acoperire a serviciilor de sănătate (En. UHC service coverage index), calculat pe baza a 16 indicatori de acoperire cu servicii esențiale de sănătate (nivelul de acoperire a serviciilor de planificare familială, procentul gospodăriilor cu acces la servicii sanitare de bază – apă potabilă și canalizare, prevalența non-fumătorilor în populația adultă, numărul de medici la 100 de locuitori). Acest indice se corelează cu rata de mortalitate sub 5 ani, speranța de viață și indicele de dezvoltare umană;
  2. Povara financiară la care sunt supuși indivizii ca urmare a accesării serviciilor de sănătate și care este evaluată prin trei subindicatori, respectiv:
    1. Proporția (%) din populație care suportă mai mult de 10% sau 25% din totalul veniturilor gospodăriei pentru plata serviciilor de sănătate;
    2. Proporția (%) din populație care este împinsă sub pragul sărăciei (de 1.90$ sau 3.10$ pe zi) ca urmare a cheltuielilor suportate pentru plata serviciilor de sănătate;
    3. Creșterea pragului de sărăcie, ca urmare a cheltuielilor cu plata serviciilor de sănătate.

La nivel European, conform raportului de monitorizare a UHC, în Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, s-a înregistrat în anul 2015 un indice de acoperire a serviciilor de sănătate de 73. Acest indice atingea în același an în România valoarea de 72, puțin sub media Europeană. În ceea ce privește povara financiară consecutivă accesării serviciilor de sănătate, la nivelul Regiunii Europene a OMS, în anul 2010, 7% din populație (aprox. 62.2 mil) cheltuia cu 10% mai mult față de venitul total al gospodăriei și respectiv 1% (aprox.8.9 mil) cheltuia cu 25% mai mult față de venitul total al gospodăriei pentru plata serviciilor de sănătate. În perioada 1998-2012, în România, proporția (%) din populație care a suportat cheltuieli ”catastrofale” pentru plata serviciilor de sănătate a prezentat un trend ușor ascendent. A crescut de la 6 la 12% proporţia din populație a celor care au cheltuit cu 10% mai mult față de venitul total al gospodăriei și de la 1 la 2% a celor care au cheltuit cu 25% mai mult față de venitul total al gospodăriei pentru plata serviciilor de sănătate.

Deși indicatorii de monitorizare a progresului în atingerea UHC la nivel național ne situează la nivelul sau chiar deasupra mediei Europene, se recomana susținerea eforturilor pentru continuarea progresului precum și îmbunătățirea proceselor de monitorizare a acestui progres.

Dr. Simona Berariu